De la începutul lunii, nu mai avem nevoie de permis de muncă pentru a lucra, legal, în Marea Britanie. Totuşi, după cum a remarcat până şi presa tabloidă din Regatul Unit, românii n-au luat cu asalt graniţele englezeşti din prima zi a lui 2014. Poate că o vor face mai târziu sau poate că nici măcar nu vor catadicsi să privească spre oportunitatea londoneză. Întrebarea momentului este: merită sau nu să plecăm la muncă în ţara lui Shakespeare, în 2014?Adrian Ţapu are 28 ...

Mare parte dintre banii pe care fermierii români îi vor lua sub formă de plăţi naţionale complementare, pe care ţara noastră are dreptul să îi acorde până în 2020, vor proveni de la Uniunea Europeană, informează Ministerul Agriculturii. Plăţile Naţionale Directe Complementare (PNDC) se vor numi, din 2015, Ajutoare Naţionale de Tranziţie - Transitional National Aid (TNA). Palierele de plată, în funcţie de suprafaţă, vor fi diferite. Potrivit estimărilor MADR pentru anul ...

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, promite că, până în 2020, fermele de subzistenţă vor primi de două ori mai mulţi bani decât pe calendarul trecut de finanţare, 2007-2013. Mai exact, prin intermediul Măsurii 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă" din vechiul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), fermierii primeau câte 1.500 de euro pe an, vreme de cinci ani. Fiecare nou an reprezenta o nouă etapă dinainte stabilită în dez ...

Marţea se ţine târg la Braniştea şi Vârlezi, iar miercuri la Fundeni şi Schela. Joi e târg la Tecuci, Vlădeşti şi Nămoloasa. Vinerea este târg şi la Jorăşti, iar sâmbătă la Tudor Vladimirescu, Slobozia-Conachi, Rădeşti şi Frumuşiţa. Duminică sunt tot patru târguri: la Drăguşeni, Măstăcani, Pechea şi Cudalbi. Nicoreştiul are piaţă mare de gros, deschisă în toate zilele săptămânii. La fel şi Cosmeştiul, în imediata apropiere a pieţei în curs de amenajare ...

* Niciunul dintre oamenii de afaceri care au cerut, în ultimii ani concesiunea lacului Brateş nu a primit niciun fel de răspuns de la autorităţi * Se bănuieşte că o serie de interese ascunse de la nivel central îi împiedică pe investitorii români şi străini să readucă luciul de apă în circuitul piscicol La Brateş ar fi trebuit să lucreze, chiar astăzi, sute de familii de gălăţeni. Din păcate, doar o mână de oameni au acum de lucru în zonă. Din apele care dădeau � ...

La două săptămâni de la intrarea în noul an, cetăţenii străini îşi pot cumpăra, fără restricţii, teren în ţara noastră, potrivit Tratatului de Aderare la UE.Cu totul descoperiţi, în aceste zile, sunt cetăţenii români, cărora legea noastră le dădea drept de preempţiune la cumpărare. Astfel, arendaşii, vecinii şi ceilalţi români care ar vrea să cumpere nu au întâietate, atâta vreme cât nu se adoptă legea vânzării terenurilor.Proiectul a fost respins de preşe ...

N-o ducem noi, gălăţenii, cel mai prost dintre români, dar nici în puf nu trăim! Capital.ro a trasat, pe baza datelor Comisiei Europene şi ale Institutului Naţional de Statistică (INS), o hartă a sărăciei în România, iar judeţul nostru ocupă un loc de pluton.Cei mai afectaţi sunt vasluienii şi botoşănenii. Urmează românii din judeţele Suceava, Vrancea şi Olt. Galaţiul vine în eşalonul trei de sărăcie, alături de: Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Covasna, Bac� ...

Păşunile sunt, cel mai probabil, singurele suprafeţe care s-au extins, din 1990 până astăzi. Astfel, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de statistică (DJS) Galaţi, imediat după revoluţie aveam în judeţ 42.663 de hectare de păşune, în vreme ce anul trecut îl începeam cu o suprafaţă cu o mie de hectare mai mare. Parte dintre suprafeţe le sunt concesionate posesorilor de energie eoliană. ...

Un succes în perioada 2007-2013, programul de reconversie a viţei-de-vie continuă şi în perioada 2014 – 2020. Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), cei şapte beneficiari care au depus dosare de sprijin financiar în anul 2013 primesc suma de 5.517.185 de lei. Până acum, Galaţiul a realizat reconversia viei pe 918 hectare. ...

Există şase pachete de finanţare numite plăţi directe complementare (P.N.D.C.), efectuate prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii Sociale. Dintre aceste şase pachete, gălăţenii accesează doar trei. Sprijin au cerut fermierii, până în 2014, pentru cultivarea: culturilor pe teren arabil, a tutunului şi a sfeclei. Nu s-au depus cereri de sprijin pentru cultivarea inului pentru fibră, a cânepei pentru fibră şi a hameiului. ...