* Niciunul dintre oamenii de afaceri care au cerut, în ultimii ani concesiunea lacului Brateş nu a primit niciun fel de răspuns de la autorităţi * Se bănuieşte că o serie de interese ascunse de la nivel central îi împiedică pe investitorii români şi străini să readucă luciul de apă în circuitul piscicol
La Brateş ar fi trebuit să lucreze, chiar astăzi, sute de familii de gălăţeni. Din păcate, doar o mână de oameni au acum de lucru în zonă. Din apele care dădeau în 1974 o producţie de circa 1,6 tone de peşte la hectar ar putea renaşte acvacultura gălăţeană. Oameni cu bani, capabili să înfăptuiască o astfel de minune, sunt destui şi acest lucru ar fi trebui să fie suficient ca Galaţiul să se transforme într-un nou rai al producţiei piscicole româneşti sau chiar est-europene. Din păcate, însă, multe dintre instituţiile statului nu fac decât să le pună beţe-n roate oamenilor de afaceri care au venit cu banii proprii să reconstruiască Brateşul. Nu puţini sunt investitorii - români şi străini – care au cerut de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) concesiunea luciului de apă al Brateşului, pentru a putea investi.
De prin anul 2001 încoace, însă, niciunul dintre piscicultorii pricepuţi care au sperat să dezvolte Brateşul n-a primit vreun răspuns de la ANPA. De parcă cineva, de cine mai ştie unde, să încăpăţânează să ţină în ruină Brateşul, supranumit în trecut şi Balatonul românesc!
Asociere româno-italiană
Printre cei care au cerut luciul de apă se numără şi actualul co-proprietar al fermei piscicole, italianul Alfonso Calderone. Împreună cu asociatul său de la acea vreme, Stelian Rusu, Calderone a cumpărat activele fermei, prin licitaţie, de la un lichidator judecătoresc. Ulterior, Stelian Rusu a decedat, dreptul de proprietate trecând la familia acestuia: soţia Cecilia şi fiul Robert.
S-au încercat, în anii 2000, diverse forme de asociere cu alţi oameni de afaceri gălăţeni şi bucureşteni, iar concesiunea de la ANPA a fost solicitată iar şi iar, şi iar. Răspunsul a fost acelaşi: tăcere deplină. Instituţia statului n-a catadicsit nici măcar să le răspundă că dosarele ar fi incomplete.
Dosarele depuse la Filiala Regională Moldova a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) au plecat spre Bucureşti şi nimeni n-a mai auzit nimic despre ele, din momentul expedierii.
"Sute de familii ar trebui să muncească aici!"
Alfonso Calderone spune că a avut propria sa afacere de distribuţie a peştelui, în Bruxelles. Tot acolo, mai spune omul de afaceri, a avut un restaurant. Şi-a vândut afacerile din Belgia şi a identificat posibilitatea de a-şi dezvolta o afacere extraordinară pe malurile Brateşului. „Am vrut să investesc serios aici. Potenţialul este enorm. Sute de familii ar putea lucra la Brateş. S-ar plăti impozite mari… Pentru oraş ar fi un lucru extraordinar. Dar numai cu hoţie, cum am găsit eu aici, nu se poate face treabă. Am cumpărat activele, la licitaţie, împreună cu asociatul meu român, Stelian Rusu, în 2001. Am plătit mai mult de 180.000 de lei, la vreme aceea, către lichidator. Şi repede am făcut cerere de concesiune către ANPA, ca să luăm luciul de apă şi să începem să producem. N-am primit nici un răspuns”, ne-a spus Alfonso Calderone.
Omul de afaceri italian spune că a venit cu o instalaţie de produs puiet pentru care plătise circa un miliard de lei. A adus-o, dar până la urmă a donat-o, neputând să o folosească, fără drept, în apele Brateşului.
„Am început să refacem circuitele. De la intrare, de unde se face igienizarea maşinii care aduce peşte, până spre interior. Am curăţat pereţii, i-am refăcut şi i-am faianţat. Locul arăta foarte rău când am venit, dar, încetul cu încetul, încercăm să îl repunem pe picioare. Am amenajat şi un bazin pentru puiet. Am adus utilaje pentru prepararea furajelor. Într-un alt bazin, alăturat, avem chiar peşte. Acest al doilea bazin are încă structura acoperişului şi poate fi refăcut în întregime ca bazin acoperit. Am mai reconstruit unele clădiri şi am refăcut instalaţiile electrice. Facem ce putem, încetul cu încetul. Am vrea să investim şi mai mult, dar cum o putem face, dacă nu avem concesiunea lacului?” se întreabă Alfonso Calderone.
Ce-i drept, investiţii s-au mai făcut pe ici, pe colo, iar ferma începe să capete o nouă faţă.
Periodic, în trecut se reuşise concesionarea lacului, dar această victorie fusese de scurtă durată. În acest moment, omul de afaceri italian caută soluţii.
De ce nu dă ANPA concesiunea?
Vom reveni, în ediţiile noastre viitoare, cu răspunsul ANPA Bucureşti legat de concesionarea luciului de apă al lacului Brateş. "Viaţa Liberă" a solicitat aceste date în baza legii liberului acces la informaţiile de interes public, aşa că ANPA va trebui să le răspundă tuturor gălăţenilor la întrebarea: ce de nu se concesionează luciul de apă de la Brateş?
Problema nu este, până la urmă, faptul că un anumit om nu poate investi, ci faptul că niciun investitor nu reuşeşte să ia în concesiune Brateşul, de ani buni, semn că la nivel înalt se fac jocuri de interese murdare. Cine are de pierdut, pentru că lacul a căzut pradă unui joc complex de interese? Noi, gălăţenii cei mulţi, cărora prosperitatea de la Brateş ne-ar aduce locuri de muncă, bani la buget şi, nu în ultimul rând, peşte mai proaspăt în galantare!
Toţi posibilii investitori sunt gata de lucru
"Nu se dă concesiunea pentru că cei care ar trebui să o acorde sunt mână în mână cu alte persoane care cer acest drept. Or, numai din astfel de practici nu te poţi dezvolta. Eu am nevoie de sprijinul statului pentru a putea investi. Nu vreau să atrag fonduri europene, ci să investesc banii mei. De asemenea, mi-ar plăcea să pot colabora şi cu alţi oameni de afaceri, dar dintre cei serioşi, care să îşi aducă un aport important la dezvoltarea unei astfel de afaceri", a declarat Alfonso Calderone, co-proprietar al activelor fostei Ferme Piscicole a lacului Brateş.
Italianul nu este, însă, singurul care vrea să lucreze Brateşul. Şi specialiştii gălăţeni sunt pregătiţi.
« Am o cerere de concesiune a Lacului Brateş, depusă în urmă cu trei ani. Este încă în vigoare şi, în condiţiile în care această concesiune se va acorda, pe baza unei licitaţii, voi participa şi eu. Iar dacă voi câştiga această licitaţie – nu există nicio condiţie ca cineva să aibă preempţiune în acordarea concesiunii - voi lucra Brateşul, aşa cum intenţionez să fac de mult timp”, a declarat ing. Grigore Mihalache, creatorul bălţii Mălina şi fost angajat al fermei piscicole de la Brateş.
