Programul “Cu apele curate”, implementat împreună cu Asociația MaiMultVerde și susținut de Lidl România, a adus un suflu nou în Galați, susține Corina Lupu, organizator comunitar. La aniversarea a 10 ani de Lidl, consilierul în comunicare relațională, Corina Lupu, demonstrează că și un mic grup de mame poate deveni relevant în dezvoltarea comunitară, dacă e sprijinit cu resurse necesare transformării orașului în cel mai bun loc în care să-ți crești copilul.
Ce calități definesc un organizator comunitar?
Un organizator comunitar iubește locul în care trăiește, are grijă de el, sesizează nereguli autorităților, adună comunitatea în jurul lui, deci este o persoană populară, cu abilități de comunicare, este perseverent în a atinge obiectivele comunității, insistent atunci când problemele nu se rezolvă, are abilități de planificare și strategie. Se informează permanent, își menține comunitatea motivată, antrenată prin acțiuni, este un exemplu pentru ceilalți, comunică reușitele prin toate canalele, ține legătura cu autoritățile locale, este reprezentantul comunității.
Ce v-a determinat să vă alăturați programului “Cu apele curate”, derulat de Asociația MaiMultVerde, cu sprijinul Lidl România?
Programul “Cu apele curate” a venit ca o oportunitate de neratat în contextul în care eu deja începusem câteva acțiuni la nivelul comunității din care făceam parte: acțiuni de ecologizare, evenimente publice, comunicări pe Facebook și creasem un mic grup format din patru mame motivate (Grow Up Galați) prin care ne propuneam să schimbăm Galațiul într-un oraș mai prietenos. Acest proiect a fost oportunitatea care ne-a oferit instrumente, resurse prin care să îndeplinim obiectivele, să aducem plus valoare în comunitate chiar și din postura unor simpli cetățeni.
Ce au schimbat în Galați resursele puse la dispoziție de Lidl România pentru acest proiect?
În Galațiul amorțit, resursele puse la dispoziție de Lidl România au adus un nou suflu orașului, au fost investiții inedite și utile, au provocat efectul de wow în rândul cetățenilor, au colorat orașul, au dat speranță și, bineînțeles, au participat la procesul de educare și informare în ceea ce privește colectarea selectivă și reducerea plasticului. Muralul de pe Faleza Superioară, care a devenit aproape obiectiv turistic, oamenii se fotografiază adesea lângă el, peștele care înghite plastic de pe Faleza Inferioară (botezat de comunitate PETișor), care șochează și educă în același timp, au avut impact de conștientizare asupra gălățenilor.
Personal, ce-ați simțit lucrând la programul ”Cu apele curate”?
Am simțit că există speranță, că se pot întâmpla și în orașul meu lucruri de care să fiu mândră, m-a motivat să continui în a antrena comunitatea. La întâlnirile cu autoritățile locale mă simțeam încrezătoare că propun proiecte și soluții palpabile. Lucrurile se mișcau repede, oamenii din proiect puneau la dispoziție resursele, expertiza specialiștilor, timpul lor. Am creat relații de prietenie cu o parte dintre oamenii cu care am lucrat în acești doi ani, grupul meu s-a consolidat și e încă motivat să se implice.
Care sunt cele mai importante rezultate pe care le-ați obținut în program, în urma colaborării cu întreaga comunitate și cu autoritățile?
La nivel de grup de inițiativă, din unul am devenit patru membri, din patru am devenit cinci în ultima jumătate de an. De-a lungul timpului ni s-au alăturat peste 300 de voluntari și cu siguranță ar fi fost mult mai mulți dacă nu era pandemia, peste 30 de campanii și ințiative, relații consolidate cu autoritățile locale, dotări inedite pe faleză, proiecte care au atras atenția prin wow-ul ideii în sine, mii de oameni care ne urmăresc activitatea și ne scriu că datorită ideilor și campaniilor din proiect și-au schimbat comportamentele în ceea ce privește plasticul.
Cum ați reușit să combateți mentalitatea pasivă, de „N-ai ce să faci”, potrivit căreia e greu să schimbi ceva dacă ești un membru simplu al comunității și să o transformați în „Ai ce să faci”?
Păi, chiar ai ce să faci. Noi suntem dovada, mame, soții, profesioniste cu joburi full-time am găsit timp, resurse, să avem grijă de orașul în care am ales să ne creștem copiii. Întâlnirile noastre de lucru sunt seara după serviciu, online în general, cu copiii pe lângă noi. Ei ne țin motivate să nu rămânem indiferente față de ce le lăsăm în urmă.
Cum au răspuns membrii comunității gălățene la acțiunile de igienizare pe Dunăre?
Oamenii răspund cu interes la aceste acțiuni, își iau copiii cu ei să le ofere un exemplu de responsabilitate civică. Sunt și care aplaudă de pe margine și le mulțumim pentru susținere, dar implicarea e cea care ne bucură cu adevărat.
Cum au conștientizat gălățenii faptul că reducerea plasticului din mediu se poate face prin schimbări în comportamentul lor?
Prin campaniile de educare și informare despre realitatea din jur. Expoziția cu fotografiile din Delta Dunării pe care a găzduit-o Complexul Muzeal de Științe ale Naturii arată frumusețea naturii îngropată în deșeuri, studii puse la dispoziție despre cantitatea de plastic pe care o ingerăm, comunicate online pe rețelele de socializare, muralul de pe Faleza Inferioară, deși de o frumusețe neîndoielnică, oferă imaginea unor căluți de mare în hățurile unor PET-uri; PETișor care tronează pe Faleza Inferioară, hrănindu-se cu plastic, să protejeze Dunărea.
În imagine, Corina Lupu
În afară de mesajele dramatice și îndemnul către un comportament responsabil în ceea ce privește reducerea plasticului, faleza (pe care o vizitează aproape tot orașul) are acum coșuri de colectare selectivă, care oferă posibilitatea celor care se plimbă să arunce corespunzător.
În cazul măsurilor care au impact pe termen lung, cum îi atrageți pe cei care vor să vadă rezultate imediat?
Le spunem povești! Le spunem povestea noastră și îi invităm să ne-o spună pe a lor, despre ce lasă în urmă copiilor, cum își imaginează ei un oraș prietenos cu părinții și copiii, cum arată oamenii din el, ce fac ei și apoi îi invităm să fie ei acei oameni, să înceapă cu ei schimbarea pe care și-o doresc.
Ne puteți împărtăși o experiență care v-a impresionat cel mai mult pe parcursul acestui program?
Sunt două pe care mi le amintesc acum. Prima a fost în 2019. Urma igienizarea de mucuri de țigară a unui parc pentru copii. Strângeam voluntari pe rețelele de socializare și o posibilă voluntară aproape că m-a certat că fac aceste acțiuni, că sunt degeaba și că nu au rost. I-am zis ce mă motivează și că voi continua până reușesc să rezolv problema. A doua zi a venit la acțiune cu toată familia. Cealaltă experiență a fost de curând. Am organizat împreună cu grupul o ecologizare fulger pe strada unde lucrez și am luat și copilul la acțiune. La un moment dat, trece mașina de gunoi și copilul meu spune: „Am sunat băieții și au și venit să ridice gunoiul”! Bineînțeles că nu a sunat el pe nimeni, dar m-au impresionat încrederea și respectul unui copil de trei ani față de munca lor. Vreau să păstreze această încredere și să nu îi fie înșelată.
Ce ați învățat lucrând la acest program?
Ohoo, multe! În primul rând, am învățat ce înseamnă comunitatea și cum să i te adresezi, cum să o ajuți chiar dacă aparent nu vrea să fie ajutată, cum să te poziționezi față de cei care te descurajează. Am aflat de ce o ecologizare nu e suficientă să rezolvi problema semnalată, ci e doar primul pas, urmat apoi de soluții propuse, sesizări, petiții și multă perseverență. Am învățat să creăm relații cu autoritățile locale, să cerem, să primim, să refuzăm, să oferim. Am aflat atât de multe lucruri despre plastic, despre reciclare, am înțeles procesele, am vizitat stația de sortare și reciclare din Galați și am văzut cum se întâmplă lucrurile. De unele lucruri nici nu îmi mai dau seama că le-am aflat lucrând la acest program, par că fac parte din mine dintotdeauna, dar eu știu al cui e meritul!
Care este povestea pietrelor pictate din Galați?
„Smilestones” este un proiect vesel, prin care ne dorim să aducem zâmbetul gălățenilor atunci când întâlnesc o piatră pictată de noi. Pietrele au mesaje scrise, sunt viu colorate și ele pot fi luate și mutate în alt loc sau luate acasă sau ascunse sau oferite cadou etc. De Ziua Dunării, am pictat pietre aducându-i un omagiu fluviului nostru și apoi pietrele au parcurs un traseu către autoritățile locale. Astfel de pietre au ajuns la Primărie, Ecosal cu îndemnul către cetățeni: aici poți depune sesizare dacă observi nereguli în spațiul public, în funcție de specificul instituției locale.
Faceți parte dintr-un grup de mame care vrea să transforme Galațiul, prin iniațiativa civică Grow Up Galați, într-un oraș mai prietenos pentru copii și părinți. Concret, cum se poate face asta?
Îndemnurile noastre: „Cel mai bun oraș în care poți să crești un copil este chiar orașul tău. Ai grijă de el! Păstrează-l curat, colectează selectiv, parchează regulamentar, strânge după animalul tău de companie, sesizează orice neregulă întâlnită sau obstacol urban utilizând aplicația galaticityapp”.
Sunteți consilier în comunicare relațională, cu experiență în domeniul educației timpurii. Cum credeți că vor fi gălățenii de mâine, din punct de vedere civic?
Copiii sunt viitorul și speranța noastră că toată munca depusă acum se va vedea prin ei. Ei ne demonstrează zilnic că merită să investim în ei toate resursele menite să le dezvolte spiritul civic și responsabilitatea pentru locul unde aleg să prindă rădăcini când devin adulți. Practic, prin eforturile noastre, participăm la un proces de educare a viitorului.
(P)
