Porturile de la Dunărea Maritimă, precum cele din Galați și Brăila, ar putea juca un rol mai important în viitor în ceea ce privește exportul de cereale ucrainene, a declarat pentru "Viața liberă" ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", Galațiul a fost săptămâna trecută gazda unei reuniuni la nivel înalt cu participanți din SUA, Uniunea Europeană, România, Ucraina și Republica Moldova. Tema a fost susținerea exporturilor de cereale din Ucraina, în contextul agresiunii rusești.
Cu această ocazie l-am întrebat pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, de ce facilitățile din porturile de la Dunărea Maritimă, precum cele din Galați, nu sunt folosite la întreaga capacitate pentru operarea de mărfuri ucrainene și dacă a fost abordată această chestiune în discuțiile cu partenerii externi.
În răspunsul său, ministrul a accentuat faptul că asumarea creșterii capacității de tranzit prin România a cerealelor ucrainene, de la două la patru milioane de tone pe lună, se va reflecta și în activitatea porturilor de la Dunărea Maritimă.
"Noi ne propunem - și acest lucru s-a discutat în cadrul conferinței de astăzi (18 august - n.r.) să investim, să creștem numărul de piloți care să aducă navele pe Canalul Sulina. Până la sfârșitul lunii august vom avea cei 60 de piloți la care ne-am angajat și, de asemenea, vom avea proiectul european care se va termina undeva în toamna acestui an, probabil octombrie, care va permite navigarea pe Canalul Sulina 24 de ore, șapte zile pe săptămână. În momentul în care vom face toate aceste investiții și în momentul în care va crește numărul de piloți, porturile din Galați şi Brăila vor fi automat folosite și ele, alături de Reni și Ismail. Având acest flux continuu, 24 de ore pe zi, va fi absolut obligatoriu să fie folosite și aceste porturi", a declarat, pentru "Viața liberă", ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Acesta a precizat că le-a propus partenerilor din Ucraina inclusiv folosirea porturilor din amonte de Galați și Brăila, până la Orșova, prin conexiune cu rețeaua feroviară.
Contextul actual
Dacă proiecțiile ministrului Transporturilor se vor adeveri rămâne de văzut. Cert este că, în acest moment, realitatea este dură pentru porturile de la Dunăre.
Traficul de mărfuri prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea, coordonate de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, a fost, în primul semestru al anului 2023, de 1,95 milioane de tone marfă, în scădere cu nu mai puțin de 53 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a înregistrat un trafic de 4,22 milioane de tone marfă.
Direct sau indirect, porturile de la Dunărea Maritimă au resimțit din plin efectele războiului din Ucraina. Noile lanțuri logistice - în special în ceea ce privește transporturile de cereale - au fost mult sub așteptările inițiale, porturile din Galați, Brăila și Tulcea fiind mai degrabă porturi de tranzit și într-o măsură foarte mică porturi de operare a cerealelor din Ucraina. Portul Constanța a devenit "epicentrul" exporturilor ucrainene, în timp ce porturile de la Dunăre au rămas mai degrabă să tragă "ponoasele" supraaglomerării traficului pe Canalul Sulina.
"Din păcate, agenții care ar fi putut să transfere marfa - să o aducă pe calea ferată în Portul Docuri și de aici să o transfere pe barje - nu au folosit aceste facilități pe măsura așteptărilor. S-a preferat în special transportul rutier, chiar dacă lucrul acesta presupunea, de exemplu, cozi imense în vama Giurgiulești sau în portul Constanța. Pe Dunăre, direcția preferată de ucraineni a fost din porturile Reni, Ismail și Chilia, pe barje, direct spre Constanța. Nici măcar recentele bombardamente nu au schimbat acest lucru, nu am avut nicio creștere a mărfurilor operate (cu descărcare/încărcare - n.r.) în Galați și Brăila. Atât doar, navele au ajuns în zona românească a Dunării, mai degrabă ca zonă de refugiu. În rest, portul Galați a fost mai degrabă zonă de tranzit, folosit doar pentru alimentare cu apă, energie, gestionare deșeuri, schimbare echipaj și formalități vamale", ne-a explicat directorul general al APDM Galați, Marcela Daniela Costea.
Evoluția traficului de mărfuri
Transporturile de cereale sunt doar o fațetă a problemei porturilor de la Dunărea Maritimă, existând și alți factori care au determinat fluxurile de mărfuri, rezultă din datele APDM Galați.
Importul scăzut de materii prime (minereu, cărbune, cocs etc.), dar și costurile ridicate reclamate de armatori, cauzate de întârzierile de la intrarea pe Canalul Sulina, care au condus practic la ocolirea porturilor de pe Dunărea Maritimă, au făcut ca în semestrul întâi 2023, la nivelul portului Galați traficul general de mărfuri să înregistreze o scădere cu 53 la sută față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 2,7 milioane de tone mărfuri în semestrul întâi 2022 la 1,22 milioane de tone marfă în semestrul întâi 2023.
Lucrurile nu stau mai bine nici la nivelul celorlalte porturi. Sucursala Brăila rămâne în continuare afectată de imposibilitatea fermierilor din Insula Mare a Brăilei de a-și valorifica cerealele pe piața externă din cauza prețului scăzut al cerealelor de proveniență ucraineană. Astfel, traficul înregistrat de sucursală în semestrul întâi 2023 este mai mic cu 63 de procente față de perioada similară a anului 2022, de la 524.600 de tone în semestrul întâi 2022 la 192.812 tone în semestrul întâi 2023.
Nu în ultimul rând, sucursala Tulcea a înregistrat o scădere cu 45 la sută a traficului de mărfuri, de la 995.279 tone în 2022 la 539.331 tone în semestrul întâi 2023, dar scăderea este cauzată în special de oprirea activității la Alum Tulcea.
