Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)
Foto: Facebook PRO România Galaţi

Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(31 voturi)

"La Galaţi, Durbacă e puterea!", declara, în urmă cu 15 ani, unul dintre politicienii pe care Eugen Durbacă i-a susţinut, vremelnic, într-o importantă funcţie publică. De două ori primar al Galaţiului, apoi consilier local, pe urmă preşedinte al Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, ulterior vicepreşedinte al CJ, mai apoi senator, iar în prezent deputat! Sunt funcţiile deţinute, în ultimii 28 de ani, de Eugen Durbacă. Mandate de câte patru ani fiecare, pe care Durbacă le-a câştigat nu doar cu voturile gălăţenilor, ci mai ales la masa negocierilor politice cu PNL şi PD, ori cu PSD şi PNL. Înţelegeri pe care, la scurt timp, avea să le trădeze, după cum îl acuzau foştii parteneri politici. Iniţiator al PSM, membru marcat PDAR, vicepreşedinte PDSR, preşedinte ApR, preşedinte PD, lider al PUR, devenit PC, copreşedinte şi mai apoi preşedinte ALDE, în prezent lider PRO România, Eugen Durbacă a înfiinţat şi desfiinţat partide. A creat o veritabilă "şcoală politică", printre cei mai cunoscuţi "absolvenţi" fiind: Picu Apostol Roman, George Stângă, Cătălin Cristache, Nicolae Marin…

Chiar dacă suntem în carantină din cauza pandemiei, n-ar trebui să uităm că tot ceea ce avem, ce am fi putut avea ori ceea ce ne lipseşte acut reprezintă rezultatul ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. Reprezintă deciziile, acţiunile sau inacţiunile celor care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene! După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", apoi "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL", continuăm serialul nostru politic cu omul-partid Eugen Durbacă.

"Ieşeam primar şi de pe lista crescătorilor de albine"

Născut pe 16 mai 1943, Eugen Durbacă a fost, potrivit presei vremii, membru în Comitetul Judeţean al PCR, începând din 1984. Mai mult, pe 17 martie 1985, a fost ales deputat în Consiliul Popular Judeţean Galaţi, în cadrul circumscripţiei 71 Fârţăneşti.

Pe 23 februarie 1992, Eugen Durbacă era ales primar al Galaţiului. Candidase din partea Uniunii Stângii Democrate (USD), formată din Partidul Socialist al Muncii (PSM) şi alte formaţiuni politice. Conform ziarului "Viaţa liberă", Durbacă a fost unul dintre iniţiatorii PSM local, dar pe lista USD figura ca membru al Partidului Socialist Democratic.

Pe 22 mai 1992, Eugen Durbacă recunoştea în "Viaţa liberă": "De câteva zile sunt membru al Partidului Democrat Agrar din România (PDAR). Şi dacă aş fi candidat la postul de primar de pe lista crescătorilor de albine, tot aş fi reuşit. Mi-ar fi făcut plăcere să candidez de la început pe lista PDAR, dar nu mi-au propus. Eu, fiind mai orgolios din fire, nu m-am dus să le solicit acest lucru. Şi pentru că, din ambâţ, cum spunea Nenea Iancu, doream să candidez la funcţia de primar, nu m-a interesat culoarul pe care veneam. Consider că abia acum sunt în apele mele. Convingerile mele şi mai ales gândirea mea coincid cu modul de abordare a problemelor în acest partid", afirma Durbacă.

În septembrie 1992, Durbacă primarul candida fără succes la Senat, din partea PDAR.

"Eu am propria mea concepţie despre politică"

Aşa susţinea Durbacă, pe 2 august 1994, în "Viaţa liberă", dezvăluind că a demisionat din PDAR: "Când cetăţenii acestui oraş m-au ales primar, nu m-au ales pentru că eram la Stânga Democrată. L-au ales pe omul de acţiune Durbacă. Concepţia mea politică nu a coincis nicio clipă cu cea a PSM. Eu am o concepţie personală despre ceea ce înseamnă politică. Am avut o discuţie cu preşedintele filialei locale şi i-am explicat motivele mele", declara Durbacă.

Întrebat dacă va migra spre o altă formaţiune politică, replica ferm: "Nici gând! Rămân independent".

"Eugen Durbacă a trecut la PDSR"

Era ştirea din 25 martie 1995, confirmată de şeful biroului senatorial al lui Ilie Plătică-Vidovici. Înainte de a face acest pas, Durbacă mărturisese că PDSR îl curtează foarte mult timp.

Pe 17 septembrie 1995, Durbacă era la prezidiul PDSR, alături de Ilie Plătică-Vidovici, la conferinţa în care Dan Lilion Gogoncea era ales preşedintele organizaţiei municipale.

Pe 2 iunie 1996, candidat al PDSR, Durbacă era reales primar al Galaţiului din primul tur.

Pe 3 noiembrie 1996, primarul Durbacă era ales senator PDSR, mandat la care a renunţat pe 9 decembrie, în favoarea lui Viorel Ştefan.

"Piatră de moară", dar şi "aspirator de voturi"

Pe 17 mai 1997, în fruntea organizaţiei municipale a PDSR Galaţi era ales Dan Nica, "secondat de Eugen Durbacă", după cum descria ziarul "Viaţa liberă" funcţia de vicepreşedinte ocupată de primarul Galaţiului. Nu pentru multă vreme, însă!

La finele lunii iunie 1997, Teodor Meleşcanu, împreună cu alţi demisionari din PDSR, anunţa iniţierea unei noi formaţiuni politice - Alianţa pentru România (ApR).

Pe 2 iulie 1997, Eugen Durbacă era mandatat ca preşedinte, de către Teodor Meleşcanu, să constituie şi să coordoneze comitetul local de iniţiativă pentru fondarea ApR la Galaţi. O zi mai târziu, pe 3 iulie 1997, demisiona din PSDR invocând "motive personale".

Reacţia? Ilie Plătică-Vidovici striga că "Durbacă a fost o piatră de moară pe care PDSR şi-a legat-o de gât", dar nu-i nega rolul de "aspirator de voturi" pentru partid, adăugând că poziţia lui de vicepreşedinte a fost mai mult onorifică.

"Nu eu am trădat!", se apăra Durbacă, explicând că-şi regăseşte principiile în ideile enunţate de grupul lui Meleşcanu.

"Pasămite, dacă am candidat în 1992 pe listele unui partid pe care ulterior l-am părăsit, dacă apoi am trecut al agrarieni, pentru a trece apoi la PDSR, asta ar descoperi profunda mea instabilitate. Eu sunt vinovat că aceste partide, într-un fel sau altul, n-au fost atât de puternice încât să-şi permită un vector politic ferm, limpede, o politică de cadre inteligentă? Sunt un bărbat ajuns la o vârstă la care nu îmi mai permit să mai fiu tras de urechi sau să mi se bage pe gât idei necomestibile. Mă mir că mai rămân în PDSR oameni de o reală valoare precum Dan Nica", declara Durbacă.

La sfârşitul lunii noiembrie 1997, era ales preşedintele organizaţiei municipale ApR.

În iunie 2000, Durbacă pierdea Primăria în faţa lui Dumitru Nicolae şi era nevoit să se mulţumească doar cu poziţia de consilier local.

"PD corespunde ideologic şi conceptual cu ideile mele politice"

Pe 8 octombrie 2001, o delegaţie condusă de Eugen Durbacă a fost la Bucureşti pentru a confirma trecerea ApR Galaţi la PD Galaţi. Traian Băsescu, liderul democraţilor, era convins că Durbacă reprezintă o achiziţie extrem de importantă pentru partid, motiv pentru care, în aceeaşi zi, politicianul era desemnat în Biroul Politic Naţional al PD.

Teodor Meleşcanu, care la acel moment negocia fuziunea ApR cu PNL, şi-a manifestat părerea de rău faţă de această decizie a lui Durbacă, mai ales că acesta era şi vicepreşedinte naţional. Durbacă s-a mărginit să comenteze că "PD corespunde ideologic şi conceptual cu ideile mele politice".

Pe 17 noiembrie 2001, Eugen Durbacă era ales preşedintele organizaţiei municipale PD Galaţi, cu 215 voturi "pentru" şi 34 de împotriviri.

Demisii cu scandal

Pe 11 octombrie 2002, Eugen Durbacă demisiona din PD, pe motiv că "nu poate rămâne într-un partid în care una se spunea şi alta se făcea". Liderul judeţenei PD, Mircea Toader, afla despre acest fapt de la ziarişti. Cu numai cu o zi în urmă, Durbacă îl salutase jovial şi se învoise de la şedinţa de partid, pe motiv că "îşi culege via". În realitate, s-a dus la Bucureşti, la sediul central al PD, să-şi anunţe demisia.

Pe 12 octombrie, adepţii lui Durbacă au făcut coadă ca să-şi dea demisia din PD: 28 din cei 40 de membri ai Biroului Judeţean, 30 din cei 35 de componenţi al Biroului Municipal şi încă 300 de simpli membri din organizaţia municipală.

Durbacă nu a pus tunurile pe foştii colegi din PD, mărginindu-se să spună că Traian Băsescu l-a dezamăgit. PD l-a acuzat, însă, de dispariţia unor documente, a ştampilei de partid, dar şi de ridicarea din sediu a unui dulap, a unui birou şi a 13 scaune, care, într-adevăr, fuseseră aduse de ApR-işti, dar preluarea lor ar fi trebuit făcută cu acte.

Durbacă devine PUR

Pe 14 octombrie 2002, demisionarii din PD, în frunte cu Eugen Durbacă, se înscriau în Partidul Umanist Român - Social-Liberal. În aceeaşi zi, vicepreşedintele naţional al PUR, Florea Voinea, venit special de la Bucureşti, anunţa că Eugen Durbacă este noul preşedinte interimar al organizaţiei judeţene PUR Galaţi, înlocuindu-l pe un alt lider interimar, Cicerone Lupu.

Acesta declara că îi cedează cu plăcere funcţia de preşedinte lui Durbacă, conform înţelegerii cu stafful PUR: "Am acceptat să fiu preşedinte interimar până când o să apară un om de talia lui Durbacă".

"La Galaţi, Durbacă e puterea"

În iunie 2004, Eugen Durbacă a pierdut din nou Primăria în faţa lui Dumitru Nicolae, dar a primit, cu sprijinul Alianţei D.A. PNL-PD, un trofeu de consolare: fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi. În premieră, voturile pentru alegerea preşedintelui CJ au fost controlate!

Un an mai târziu, Durbacă n-a ezitat să întoarcă spatele Alianţei D.A. şi să-l impună pe social-democratul Eugen Chebac vicepreşedinte CJ. Acesta mărturisea convins: "La Galaţi, Durbacă e puterea".

Tot în 2005, pe 7 mai, PUR a devenit Partidul Conservator - PC, trecând de la doctrina social-liberală la cea conservatoare şi, înlocuind celebrul "Să fii om, copilul meu", adopta sloganul "Afirmă-te, române!".

Durbacă se afirma neclintit la cârma filialei gălăţene, alături de Bogdan Ciucă, preşedintele organizaţiei municipale.

După alegerile locale din iunie 2008, Durbacă ajungea, tot pe calea negocierii politice, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, condus de Eugen Chebac.

În 9 decembrie 2012, pe lista Uniunii Social Liberale (USL), formată din PSD, PNL şi PC, Durbacă era ales senator.

Durbacă, liberal

Pe 19 iunie 2015, din fuziunea Partidului Liberal Reformator (PLR) cu Partidul Conservator (PC) s-a născut Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), copreşedinţi ai organizaţiei de la Galaţi fiind Cristian Dima şi Eugen Durbacă.

Un an mai târziu, pe 15 august 2016, preşedintele executiv ALDE Galaţi, Cristian Dima, ne declara: "Eu m-am bazat pe cuvântul domniei sale, că are o vârstă şi vrea să-şi lase numele pe o poziţie frumoasă legată de liberalism. Că va încerca să transfere din experienţa pe care o are urmaşilor din zona liberală. În prima zi de după alegeri, se pare că a avut o amnezie bruscă şi a uitat tot ce a promis liberalilor". În mod nestatutar, mai multor membri provenind din fostul PLR le fusese retras sprijinul politic, pierzându-şi mandatele de aleşi locali, pentru ca oamenii lui Durbacă să acceadă în funcţii în locul lor.

Pe 11 decembrie 2016, Durbacă era ales deputat din partea ALDE.

"M-au exclus din partid, nu din Parlament"

Pe 27 aprilie 2017, politicianul pierdea nu doar şefia organizaţiei judeţene ALDE Galaţi, ci şi funcţiile de la nivel naţional. Biroul Executiv Naţional al ALDE România decisese ca filiala Galaţi să fie condusă de un preşedinte unic, Cristian Dima, şi de un birou teritorial. Părea că Durbacă ajunsese pe tuşa politicii…

Pe 4 mai 2017, Durbacă era exclus din ALDE. Dar nu-şi făcea griji: "Era de aşteptat. Sunt printre semnatarii acţiunii în instanţă prin care am contestat congresul ALDE ca fiind nestatutar şi am cerut să se revină la situaţia iniţială, la cele două partide Partidul Conservator şi Partidul Liberal Reformator. Pe mine dl. Tăriceanu, om la 70 de ani, m-a decepţionat! Minte aşa cum respiră! Dar nu se termină lumea pentru că am fost exclus! Nu mă exclud şi din Parlament! Construim un nou partid", ne declara Eugen Durbacă.

Fondator şi lider PRO România

Pe 29 mai 2017, Durbacă se număra printre membrii fondatori ai noului partid PRO România. În prezent, deputatul este preşedintele organizaţiei judeţene PRO România din Galaţi.

Indiferent ce-i va rezerva viitorul (politic) lui Eugen Durbacă, rămân în urma lui politicieni care au trecut prin partidele pe care acestea le-a condus şi care s-au format la şcoala lui politică. Şi nu sunt deloc puţini: viceprimarul Picu Apostol Roman - lider UNPR, senatorul George Stângă - preşedinte PNL, deputatul Cătălin Cristache - preşedinte PMP, senatorul Nicolae Marin, ca să-i nominalizăm doar pe cei mai cunoscuţi… Iar unii dintre ei, precum Picu Roman, recunosc deschis cine le-a fost mentor: "Îi port un respect deosebit domnului Eugen Durbacă. Datorită dumnealui eu sunt ceea ce sunt şi asta nu se uită. A-i renega pe oamenii care te-au ajutat în viaţă este ca şi cum ţi-ai renega părinţii".

 

Citit 21399 ori Ultima modificare Marți, 31 Martie 2020 09:03

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.