Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)

Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(33 voturi)

"Aşa este. Noi suntem urmaşii lui Traian, ai lui Traian Băsescu", declara Elena Udrea pe 25 octombrie 2009, în comuna gălăţeană Cavadineşti, unde participa, alături de liderul PDL Galaţi, Mircea Toader, de senatorul Marius Necula şi de stafful partidului, la un spectacol electoral. Gheorghe Turda tocmai terminase de cântat "Noi suntem români", iar ultima rimă, "Noi suntem romani/ Noi suntem urmaşi ai lui Traian", i-a inspirat Elenei Udrea celebra concluzie. Cu sau fără declaraţii cu iz patetic-electoral, Traian Băsescu şi Elena Udrea şi-au pus amprenta asupra a două partide care au avut şi au, încă, un cuvânt de spus în Galaţi: Partidul Democrat (PD), devenit Partidul Democrat Liberal (PDL), şi Partidul Mişcarea Populară (PMP).

Chiar dacă suntem în carantină prelungită din cauza pandemiei, n-ar trebui să uităm că tot ce avem, ce am fi putut avea ori ceea ce ne lipseşte acut reprezintă rezultatul ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. Deciziile, acţiunile sau inacţiunile celor care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene! După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL" şi "Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid", continuăm serialul nostru "Preşedinţi de cursă (foarte) lungă" cu partidele (urmaşilor) lui Traian Băsescu.

Născut la malul mării

Partidul Democrat (PD) s-a născut la malul mării, în Constanţa, prin fuziunea Frontului Salvării Naţionale (FSN) - rămas după desprinderea aripii iliesciene a FDSN - cu o mişcare politică mai mică, numită Partidul Democrat, condusă la acea vreme de Constantin Vişinescu.

"FSN a murit! Trăiască Partidul Democrat! Vineri, 27 mai 1993, este ziua în care a murit primul partid al Revoluţiei din Decembrie 1989. De la această dată, se va vorbi despre Partidul Democrat", titra, la acel moment, "Viaţa liberă". La eveniment, Galaţiul fusese reprezentat de senatorul Costel Gheorghiu, preşedintele organizaţiei judeţene, şi de Teodor Dobriţoiu, şeful filialei municipale.

În primăvara anului 1998, ambii aveau să predea ştafeta. Pe 21 martie, Florin Melinte devenea capul organizaţiei municipale, la un vot diferenţă de contracandidatul său, Victor Florea. Pe 11 aprilie, Ioan Alexandru Nicolau era ales preşedintele organizaţiei judeţene, învingându-l pe Teodor Dobriţoiu. "Fostul lider al organizaţiei judeţene, senatorul Costel Gheorghiu, a abandonat fără luptă, nemaicandidând decât pentru un post de vice", puncta "Viaţa liberă".

Demitere prin fax, numire de la centru

Pe 13 iulie 2000, conducerea judeţeană a PD Galaţi era demisă pentru rezultatele slabe obţinute în alegerile locale, decizia Biroului Permanent Naţional (BPN) fiindu-i comunicată prin fax. "Este surprinzător şi pentru mine, pentru că nu eram printre ultimele judeţe din ţară, ci undeva în a treia parte a clasamentului", mărturisea fostul preşedinte, Alexandru Nicolau.

Pe 25 iulie 2000, tot prin decizia BPN, era numit un comitet interimar pentru coordonarea organizaţiei judeţene Galaţi a PD şi pentru pregătirea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. În fruntea comitetului era numit Mircea Toader, urmat de Eugen Chebac.

"Gurile rele spun că Mircea Toader a fost numit coordonatorul Comitetului Interimar de însuşi vicepreşedintele PD Traian Băsescu", consemna "Viaţa liberă".

"Am fost adus, nu ales"

Noua conducere interimară era contestată vehement de fostul senator Costel Gheorghiu, membru fondator al PD, motivând că persoanele care ocupă funcţii în partid trebuie să fie alese, nu numite, iar nimeni nu poate deţine o funcţie de conducere în PD dacă are mai puţin de şase luni vechime în partid. Conform documentelor, Mircea Toader îşi depusese adeziunea la PD pe 15 iulie şi i se eliberase carnetul de partid pe 25 iulie 2000.

"Am fost adus, nu ales, s-a procedat ca acum 50 de ani, când PCR te lua şi te punea director", mărturisea chiar Mircea Toader, admiţând că decizia de numire a lui în funcţia de coordonator "este nedemocratică, dar a fost impusă de situaţie". Întrebat de ce a intrat în PD la doar două zile după ce conducerea judeţeană a partidului fusese demisă, Toader recunoştea că i s-a făcut "o propunere de la centru", pe care a acceptat-o, semnând adeziunea.

Promisiune încălcată

"Nu voi candida pe nicio listă a PD la alegerile parlamentare, nici chiar pe ultimul loc", declara public Mircea Toader, pe 28 iulie 2000. Pe 22 octombrie 2000, Mircea Toader intra în cursa pentru deputăţie, iar Eugen Chebac în cursa pentru Senat, lansarea electorală avându-l invitat pe Traian Băsescu. Acesta avea să-i mulţumească public lui Costel Gheorghiu pentru activitatea sa în forurile internaţionale şi a mărturisit despre candidaţii PD Galaţi: "Am colaborat excelent atât cu Eugen Chebac, cât şi cu Mircea Toader, în perioada în care am deţinut funcţia de ministru al Transporturilor. Dau girul meu şi încrederea mea pentru aceşti oameni, care pot schimba radical imagina Parlamentului României. Vă recomand cu toată căldura să-i votaţi!".

Ascensiunea lui Mircea Toader

Pe 11 decembrie 2000, Mircea Toader depunea jurământul în Camera Deputaţilor şi îşi începea ascensiunea politică. "Rezultatele în alegerile din 2000 au fost foarte proaste, pentru că este prima dată când PD nu a obţinut un post de senator în judeţul Galaţi. Partidul are şi acum o conducere interimară. Mircea Toader a ajuns în Parlament printr-un şir de acţiuni extrem de puţin onorabile: a fost numit coordonator împotriva statutului, a promis că nu candidează şi a candidat… acţiuni şi fapte de genul acesta nu rămân nepedepsite, mai devreme sau mai târziu", declara Costel Gheorghiu, fost lider local al PD, partid din care avea să demisioneze pe 3 ianuarie 2001.

Pe 27 martie 2001, cu 230 de voturi "pentru" şi 11 "împotrivă", Comitetul Judeţean al PD a fost validat, Mircea Toader rămânând preşedinte, iar Eugen Chebac, vicepreşedinte. Cei doi aveau să se lupte pentru funcţia supremă pe 25 noiembrie 2001. Mircea Toader a ieşit învingător 231 de voturi, în vreme ce Eugen Chebac a primit doar 67 de opţiuni.

"Votul de parlamentar nu l-am primit datorită valorii mele, ci datorită partidului la care m-am dus. Acum, prin ceea ce mi-aţi dat, mi-aţi transmis că pot să fiu politician", declara preşedintele Toader, exprimându-şi speranţa ca Eugen Chebac, adversarul său, să rămână în continuare membru PD. Pe 12 ianuarie 2002, Chebac s-a înscris în PSD.

12 ani la cârma PD(L)

Mircea Toader a reuşit să rămână 12 ani la cârma judeţenei PD Galaţi, devenită PDL, în urma absorbţiei prin comasare a Partidului Democrat Liberal. A avut, însă, şi momente dificile, când, prin decizii de la centru, a fost trecut, temporar, în linia a doua.

S-a întâmplat după alegerile locale din iunie 2008, când, din cauza rezultatelor slabe, conducerea judeţeană a fost dizolvată, organizaţia fiind plasată sub coordonarea primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan „Pinalti”, ajutat de către doi prim-vicepreşedinţi: Mircea Toader şi Mihai Capră. În iulie 2008, noul preşedinte interimar al PDL Galaţi era desemnat Eduard Finkelstain, primarul Tecuciului, secondat de aceiaşi Toader şi Capră. În ianuarie 2009, Toader redevenea preşedinte, cu acordul Biroul Permanent Naţional, după ce Finkelstain îşi ceruse retragerea din fruntea filialei judeţene.

Tot în 2009, Toader a scăpat ca prin urechile acului de la „decapitare”, pentru cele mai proaste rezultate obţinute la alegerile europarlamentare. A intrat, cu filială cu tot, sub supravegherea ministrului Adriean Videanu.

Bătălia pentru organizaţia municipală

Sub oblăduirea lui Mircea Toader, la filiala municipală, preşedinţii - mai mult numiţi decât aleşi - s-au schimbat cu o viteză uluitoare, iar scandalurile şi disputele au fost omniprezente. Iată cele mai răsunătoare nume care s-au perindat la conducerea municipalei democrate, după ce, în iulie 2000, Florin Melinte a fost demis. În locul lui, a fost numit un comitet interimar, coordonat de Liviu Grădinaru. Pe 17 noiembrie 2001, Eugen Durbacă era ales preşedintele municipalei PD Galaţi, iar pe 9 noiembrie 2002 - Florin Uzumtoma. După un interimat asigurat de Mihai Manoliu, de la alegerile locale din iunie 2004 şi până pe 13 februarie 2005, liderul municipalei PD a fost ales Mihai Turcu. În noiembrie 2005, venea la cârmă Cosmin Păun, care, în iunie 2008, avea să-şi depună mandatul. Din iunie până în august 2008, filiala a schimbat nu mai puţin de trei preşedinţi interimari: Doruleţ Resmeriţă, Marius Necula, Constantin Dumitriu. Cel din urmă a reuşit să se menţină până în aprilie 2010, când a demisionat. Conducerea interimară a fost preluată de Marius Necula, care pe 15 ianuarie 2011 avea să fie ales preşedintele organizaţiei municipale PDL Galaţi.

"Dacă echipajul nu este unit, vaporul se scufundă"

Pe 23 ianuarie 2011, în ziua în care împlinea 63 de ani, Mircea Toader a fost reales, pentru ultima, dată preşedintele judeţenei PDL Galaţi. Cu piciorul în ghips din cauza unui accident, Toader a lansat apeluri la unitate: „Profesia mea de bază este de marinar. Chiar dacă are un comandant foarte bun, dacă echipajul nu este unit, vaporul se scufundă. Dacă toţi din această armată a PDL vom fi unii lângă alţii, orice furtună, orice stâncă ar fi în drumul nostru, fiţi convinşi că le vom depăşi”. În opinia lui Toader, singurul său punct vulnerabil a fost bunătatea de care a dat dovadă, liderul promiţând că schimbă foaia şi că va fi foarte ferm.

Începutul sfârşitului

După un penibil scor de 6,9 la sută, obţinut la alegerile pentru Primărie, pe 22 iunie 2012, Marius Necula a considerat că este „o datorie morală” să demisioneze de la cârma municipalei PDL Galaţi, aceasta fiind preluată de un lider interimar, Victor Dobrea. Mircea Toader a preferat să aştepte senin să fie înlocuit de însuşi liderul naţional, Vasile Blaga, cu Mihai Capră. „Mi-a cerut acest lucru singurul om din lume pe care nu aş fi putut să îl refuz, domnul Blaga. În plus, îmi place să cred că am şi o datorie de întors PDL-ului”, declara noul preşedinte interimar. Toader susţinea că „măsura nu este o sancţiune pentru rezultatele alegerilor, ci este motivată de faptul că trebuie să mă concentrez mai mult pe activitatea de la Bucureşti”.

Degeaba şi-a dorit Mihai Capră să transforme PDL în „principalul partid de opoziţie constructivă”! Pe 20 august 2012, la nici măcar o lună de la numire, şi-a depus mandatul de preşedinte interimar pe masa lui Vasile Blaga.

Ultimii preşedinţi ai PDL Galaţi

Pe 18 septembrie 2012, şefia PDL Galaţi a fost decisă de Biroului Permanent Naţional: Doruleţ Resmeriţă a fost numit preşedinte interimar al organizaţiei judeţene, cu Mihai Capră şi Mircea Toader - prim-vicepreşedinţi, iar Nicuşor Ciumacenco a fost desemnat şef interimar al organizaţiei municipale.

Confirmaţi, ulterior, prin vot, Resmeriţă şi Ciumancenco aveau să fie ultimii preşedinţi ai PDL Galaţi, înainte ca partidul să dispară de pe scena politică. Mandatele lor n-au fost lipsit de momente tensionate.

În februarie 2013, l-au exclus din partid pe consilierul local Cătălin Cristache, pe motiv că ar fi avut o ieşire extrem de neprotocolară la adresa liderilor PDL veniţi de la Bucureşti - Cezar Preda şi Gheorghe Flutur. Aceştia veniseră la Galaţi pentru a analiza activitatea filialei, iar discuţia a fost una cu scântei. Cristache a susţinut că decizia de excludere, nestatutară, a fost luată la comanda lui Cezar Preda: „Nu am cerut decât să se organizeze alegeri corecte în partid, fără să se mai vină cu candidaţi în plic de la Bucureşti”.

Susţinere pentru Elena Udrea

Pe 5 martie 2013, aproape o sută de susţinători ai Elenei Udrea la preşedinţia naţională a PDL au protestat în faţa sediului filialei gălăţene, cerând demisia liderilor Ciumacenco şi Resmeriţă. Adepţii lui Udrea veniseră, chemaţi de Cătălin Cristache, la o şedinţă, însă le-au fost închise uşile. „Ăsta este PDL, nu este SRL-ul lui Ciumacenco şi Resmeriţă. Singura problemă este că o susţinem pe doamna Udrea, de aici a început lupta. Noi am venit să ne întâlnim, să ne spunem punctul de vedere, dumnealor au fugit ca nesimţiţii”, declara Cătălin Cristache.

"Adio PD, adio PDL!”

Elena Udrea se bucura şi de susţinerea lui Traian Băsescu, numai că, pe 23 martie, Vasile Blaga avea să fie ales preşedinte PDL, la Convenţia Naţională a partidului. În seara aceea, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga, Traian Băsescu anunţa: „Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luaţi-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu. Mă voi dedica construcţiei unei alte soluţii de dreapta, cu oameni cinstiţi, cu oameni care nu fug cu urnele, cu oameni care acceptă dreptul democratic al contestaţiei. PDL a demonstrat că a putut fi ţinut pe o direcţie democratică atât timp cât a ştiut de un lider autoritar”.

Pe 26 martie 2013, a fost lansată Fundația Mișcarea Populară, care avea să devină, mai apoi, Partidul Mişcarea Populară (PMP).

Cristache, în fruntea Mişcării Populare

Lansată la Galaţi pe 15 mai 2013, Fundaţia Mişcarea Populară l-a avut drept coordonator pe Laurenţiu Pricope. Pe 27 iulie 2013, Comitetul Naţional de Iniţiativă al Partidului Mişcarea Populară l-a desemnat pe Cătălin Cristache coordonator al filialei judeţene. „Noi avem un partid de oameni noi, căci, în afară de mine şi de alţi câţiva, toţi membrii sunt tineri care nu au mai făcut politică. Mişcarea Populară nu are nevoie de oameni care au plimbat geanta de la un partid la altul doar pentru a obţine o funcţie”, declara Cristache, fost membru PSD, PC şi PDL.

Un partid dispare, altul răsare

Pe 26 iulie 2014, la congresul prin care PNL şi PDL au spus "DA" protocolului de fuziune într-un singur partid - noul PNL - a fost prezent şi Doruleţ Resmeriţă. În vreme ce PDL se pregătea să dispară de pe scena politică, o zi mai târziu, 27 iulie 2014, Cătălin Cristache era reconfirmat în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PMP Galaţi, cu 328 de voturi „pentru”, 11 voturi nule şi niciun vot „împotrivă”.

În octombrie 2015, Cristache devenea unul dintre cei zece vicepreşedinţi naţionali ai partidului condus de Traian Băsescu.

În august 2016, Oana Iurescu era desemnată preşedinte al municipalei PMP Galaţi, fiind împuternicită să formeze echipa de conducere. Trebuie precizat că politiciana deţinuse această funcţie şi înainte de absorbţia (ratată) a UNPR de către PMP!

Pe 17 iunie 2017, Oana Iurescu a fost aleasă prin vot la cârma municipalei PMP, iar pe 14 octombrie 2017, Cristache a fost reales preşedinte al judeţenei PMP Galaţi, funcţii pe care le ocupă şi în prezent.

Rămâne de văzut ce le va rezerva viitorul politic urmaşilor lui Traian Băsescu de la Galaţi.

Citit 19331 ori Ultima modificare Sâmbătă, 25 Aprilie 2020 18:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.