Dezastrul de pe calea ferată Galaţi-Bârlad putea fi evitat. Falimentul SNIF a lăsat Galaţiul fără protecţie

Dezastrul de pe calea ferată Galaţi-Bârlad putea fi evitat. Falimentul SNIF a lăsat Galaţiul fără protecţie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ultima alunecare de teren de la Galaţi, cea care a distrus calea ferată de pe ruta Galaţi-Tuluceşti a băgat total în ceaţă autorităţile. În acest moment nicio instituţie judeţeană nu poate spune cu exactitate cine se va ocupa de respectiva problemă. CFR-ul aruncă motanul către TGV, firma căreia i-a închiriat calea ferată, prefectura promite că va face o comisie pentru a vedea cine are în atribuţiuni respectiva zonă, în timp ce societatea ce avea ca obiect de activitate fix îmbunătăţirile funciare, SNIF-ul zace în faliment, după ce a fost distrusă sistematic de-a lungul timpului de către firmele căpuşă şi angajaţii statului. Cei ce au rămas să se ocupe de îmbunătăţirile funciare, recte Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri  Funciare (ANIF), spun că nu au nicio legătură cu malurile surpate şi cu liniile ferate transformate in roller-coaster. Petre Dumitru Bărceanu, directorul ANIF Galaţi a spsu că s-a interesat de cele întâmplate, însă nu este treaba instituţiei sale să se ocupe de consolidarea malului. „Nici teoretic şi nici practic ANIF-ul nu are nicio atribuţie în zonă. ANIF-ul nu are nicio competenţă acolo, deoarece nu este în raza noastră de acţiune”, a spus acesta.

Pe de altă parte, acesta este contrazis fix de statutul publicat pe site-ul www.anif.ro.”Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare s-a înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.82/29 septembrie 2011, ca instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare exploatează, administrează, întreţine şi repară amenajările de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau privat al statului, declarate de utilitate publică (potrivit criteriilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, cu modificările ulterioare)”, scrie pe respectivul site. Pe de altă parte, Prefectura Galaţi caută soluţii pentru rezolvarea problemei. „În cel mai scurt timp, se va face o evaluare a pagubelor, dar şi a impactului economic şi social generat de această calamitate şi se vor identifica soluţii de finanţare pentru efectuarea studiilor geologice, pentru întregul perimetru, inclusiv pentru zonele limitrofe celei calamitate acum”, a declarat directorul de Cancelarie al Prefecturii, Petrica Paţilea.

 

SNIF-ul făcut praf şi pulbere

Doar câteva sucursale ale Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) mai stau în picioare în acest moment. Motivul este unul destul de simplu. Cei interesaţi , fie că este vorba de foşti directori, fie de societăţi căpuşă, au distrus sistematic această societate, ce reprezenta mâna de lucru pentru ANIF. În momentul reorganizării ANIF-ului, această societate s-a împărţit în două- SNIF- partea de execuţie, ce deţinea utilajele , sediiile, atelierele de reparat, mâna de lucru şi ANIF-ordonatorul de credite. În mai puţin de şapte ani, SNIF-ul practic şi-a pierdut raţiunea de a fi. Utilajele au dispărut, sediile au ajuns pe mâna rechinilor imobiliari, iar datoriile au crescut exponenţial. 

Galaţiul, un caz exemplar

SNIF Galaţi a fost executată silit, în urma unei datorii făcute de sucursala din Dolj. Totul putea fi evitat foarte uşor. În schimb, printr-o eroare, Galaţiul s-a trezit fără apărare în faţa inundaţiilor. O spune chiar ancheta prefecturii, făcută în 2009. „Apreciem ca acţiunile întreprinse de reprezentaţii SNIF SA Bucureşti pentru stoparea vânzării bunurilor SNIF SA – Sucursala Siret care au făcut obiectul sechestrului in vederea recuperării creanţei deţinute de SC ULTIMEX TRADING SRL, au fost doar de faţadă, pentru a arăta că s-a făcut opoziţie la această executare, iar prin faptul că prima contestare a executării silite (principala, de altfel, care putea opri executarea silită) nu a fost timbrată este o dovadă a dezinteresului în protejarea patrimoniului SNIF SA Bucureşti, respectiv SNIF SA Sucursala Siret», se arată în ancheta Prefecturii”, se arată în concluziile acesteia. „Prin neimplicare şi pasivitate, conducerea SNIF SA Bucureşti se face responsabilă de neplata la bugetul de stat a sumei 1.030.264,12 lei, reprezentând impozite şi taxe datorate de SNIF SA şi pentru care, în anului 2007, ANAF Bucureşti a dobândit un drept de gaj asupra patrimoniului SNIF SA sucursala Siret”, mai notează organele de anchetă.

Rezultatul : SNIF-ul a ajuns în proprietatea lui Dan Masgras, nimeni altul decât fostul director al SNIF Galaţi. Întreaga  poveste, cu documente şi încrengături poate fi găsită pe www.viata-libera.ro.   

Dezastru şi în ţară

Galaţiul nu reprezintă nici pe departe un caz singular. Acest lucru este confirmat inclusiv de fostul director al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Ion Vorel. Într-un interviu acordat «Vieţii Libere », acesta a confirmat că în ţară situaţia este una de-a dreptul halucinantă.

“Din 2006, schimbările de directori din cadrul SNIF-ului, la nivel naţional nu se fac cu un proces verbal de dare în primire. Când am ajuns director general la Bucureşti, nu era absolut nimeni acolo. Nu avea cine să îmi dea în primire inventarul postului. După vreo două săptămâni am vrut să-mi dau demisia de acolo. Le-am transmis tuturor de acolo , inclusiv administratorului special al SNIF-ului: Vouă vă trebuie zece miliţieni şi douăzeci de jurişti. Ce furăciuni erau acolo, erau de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Am transmis adrese inclusiv primului ministru. M-am apucat să fac inventare prin ţară. Am văzut buldozere lipsă . Numai la sucursalele Braşov şi Covasna lipsurile erau incredibile. La Braşov am făcut o comisie pentru a ancheta situaţia. Vroiam să aducem un nou director acolo şi să facem inventarul înainte. Când am făcut inventarul am văzut că scriptic existau anumite lucruri, însă fizic dispăruseră. Este vorba despre buldozere mari şi mici, excavatoare, plus alte utilaje. Erau cel puţin 20 de repere. După ce am văzut ce era acolo, am zis să facem inventar în toată ţara, pentru că nu se mai făcuse niciodată aşa ceva. La Constanţa am găsit tractoare U 650 pe inventar personal. Un om, după ce a plecat de la SNIF, a plecat şi cu 14 tractoare. Omul plecase din unitate cu fişa de lichidare semnată!La nivel de ţară este jale. Sucursalele cele mai mari sunt demne de plâns. Zici că a dat vreo bombă cineva. Şi acolo directorul a avut o firmă. SNIF-ul nu funcţionează ca o societate normală. La licitaţii SNIF ul a participat în spatele altor SRL-uri, ca să se dea şpagă. I-am şi spus ministrului Tanţoş, cel care era la vremea respectivă că sunt mulţumit că nu sunt eligibil, pentru că eu, ca şi firmă de stat nu aş fi putut să dau şpagă. Credeţi că se poate câştiga de la stat vreo licitaţie fără şpagă?”, a spus acesta.

Crimă cu premeditare

Teoretic, îmbunătăţirile Funciare ţin de însăşi siguranţa naţională a României. Practic însă, legile au fost încălcate cu bună-ştiinţă. Distrugerea SNIF şi castrarea ANIF reprezintă o consecinţă directă a neaplicării cadrului legal prevăzut de Legea 138/2004 şi HG 1407/2004 generate de Legea4/2004 - "Tratatul de Împrumut cu Banca Mondială pentru modernizarea sectorului de irigaţii”. Rsponsabilii din MADR şi instituţiile subordonate - ADS, ANIF, SNIF - nu au respectat prevederile legale impuse de Legea 138/2004 art.36 referitor la divizare, care în mod obligatoriu trebuia facută conform procedurii imperative dată de Legea 31/1990 republicată, Titlul VI, cap.II, lit. j-k, art. 245 alin.1 si art. 249 indice 1. SNIF-SA Bucureşti şi ANIF RA nu au un document de propietate asupra patrimoniului, întrucât nu există un protocol încheiat şi aprobat prin hotarâre de Guvern, aşa cum prevede legea. Acest lucru este întărit inclusiv de Raportul Curţii de Conturi a României din 4 februarie 2011. În acest moment, este înaintată ministrului Agriculturii documentaţia prin care să se reabiliteze sectorul de Îmbunătăţiri Funciare prin considerarea activităţii de mentenanţă a SNIF ca infrastructură critică, conform OUG 98/2010 şi Legii 18/2011.

În acest moment   DNA Bucureşti se instrumentează dosarele nr.35/P/2009 şi 401/P/2010, aflate în faza întocmirii actelor premergătoare faţă de managementul SNIF-SA şi ANIF RA. Conform Comisiei de Anchetă a Parlamentului României, suma ce a dispărut de-a lungul anilor din acest sistem către buzunarele băieţilor deştepţi se ridică la 16 miliarde de euro. 

Noiembrie negru

După exemplul Galaţiului, mai multe societăţi  au reuşit să bage în insolvenţă Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF). Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a dat pe data de 6 noiembrie un verdict ce practic bagă în faliment SNIF-ul. Conform deciziei instanţei de judecată, recursul formulat de SNIF a fost respins ca netimbrat.

Pe 12 iulie, Tribunalul Bucureşti a decis intrarea în faliment a SNIF şi a stabilit termene clare pentru depunerea situaţiilor financiare. Decizia a fost atacată cu recurs de reprezentanţii societăţii, care însă au uitat să-şi facă treaba până la capăt.

Întreaga poveste, cu documente şi încrengături, a făcut obiectul unei serii de anchete a ziarului nostru şi poate fi consultată pe site-ul www.viata-libera.ro.

Această anchetă jurnalistică este derulată în cadrul programului "Grants for Investigative Journalism", organizat de Fundaţia Freedom House România, cu sprijinul financiar al U.S. Department of State şi al Ambasadei Franţei în România.
Citit 14928 ori Ultima modificare Marți, 05 Martie 2013 11:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.