Şi spui că trece!...dar nu trece!...şi crezi că trece înapoi!
ucide fără ezitare, nu poartă puşcă, nici cuţit,
nu ţine post, nu ţine minte, nu are marţi, nu are joi,
n-are mănuşi, nu are milă...e-un rău, e-un criminal plătit!
(dacă încerci să-i fugi din cale, e vai de visul tău...oricum,
şi-oricând te află orişiunde, şi-i tot „adio, ergo sum”!)
Nu se aude, nu se vede, nu plânge şi nu-i trist la mort,
nu chiuie şi nici nu râde la naştere, nu crede-n sfinţi,
nici pe păgâni nu-i pune-n samă, nu ştie sud, nu ştie nord,
nu vrea iertare, nici nu iartă, nu cere lauri, nici arginţi!
(şi dacă-i baţi mănuşa-n poartă, n-ai nici o şansă în duel,
te sfarmă numai c-o privire, cu tot cu spadă şi drapel!)
Nu lasă nici un treacă-meargă, nu lasă nici nitam-nisam,
intră-n huzur, şi-n sărăcie, stă şi-n bordei, şi-n palat,
face poruncă de la cine (?)...însă nu poartă nici un hram...
ucide tot: şi terchea-berchea, şi zeu, şi înger, şi argat!
(şi dacă-l chemi la judecată, nu ştii, nu poţi să-i vii de hac,
el n-are lege, nici tocmeală...el, criminalul cu tic-tac!)
El este alfa şi omega, dar n-are nici un dumnezeu...
nu are nici o şovăială...nu vrea nici pace, nici război...
nu are ceas, dar stă în ceasuri, merge de mână cu mereu...
şi spui că trece!...dar nu trece!...şi crezi că trece înapoi!
(publicitate: zvârle ceasul, trăieşte clipa-n veci de veci,
spune-ţi că el nici nu există...şi n-are timp, dacă nu treci!)
