FONDURI EUROPENE | Cercetare fără frontiere, la graniţa de est a UE, printr-un proiect de studiere a mediului

FONDURI EUROPENE | Cercetare fără frontiere, la graniţa de est a UE, printr-un proiect de studiere a mediului

Prutul adună numeroase ape reziduale şi deşeuri aduse de afluenţi Arhiva VL
Evaluaţi acest articol
(15 voturi)
3 comentarii

Despre apa râului Prut, domnitorul Dimitrie Cantemir spunea că ”este cea mai sprintenă şi cea mai sănătoasă dintre cele cunoscute nouă, deşi apare tulbure din cauza nisipului pe care îl târâie cu sine”. Trei secole mai târziu, despre apa râului care curge pe graniţa de est a Uniunii Europene se poate spune că a rămas doar tulbure, nu şi sănătoasă. Poluată cu elemente grele provenite din industrie şi cu diverse pesticide, apa Prutului are nevoie de un proces intens de epurare pentru a putea fi numită potabilă. În ciuda faptului că adună nenumărate ape reziduale şi deşeuri aduse de afluenţi, până în urmă cu doar câţiva ani nu existau încă studii ştiinţifice serioase care să arate în ce măsură este poluată apa celui mai important râu din euroregiunea Dunărea de Jos.

Prima cercetare amplă pe acest subiect s-a desfăşurat între 2013 şi 2015. A fost nevoie de cooperarea a patru instituţii academice şi de cercetare din România, Ucraina şi Republica Moldova pentru a putea formula o serie de soluţii pe termen lung în vederea reducerii poluării şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă în euroregiunea Dunărea de Jos. Proiectul ar fi rămas însă doar pe hârtie, dacă demersul nu ar fi beneficiat de o finanţare europeană de peste 1,5 milioane de euro.

Pe lângă studiile făcute atunci în legătură cu poluarea apei şi a solului din această regiune de graniţă a UE, proiectul le-a permis cercetătorilor implicaţi să beneficieze şi de echipamente moderne de cercetare, achiziţionate din bani europeni. Nu în ultimul rând, piedicile întâmpinate, la începutul anilor 2000, pentru punerea la punct a unui proiect capabil să atragă o finanţare europeană consistentă, le-a oferit coordonatorilor o experienţă valoroasă, necesară pentru obţinerea altor bani europeni dedicaţi continuării şi extinderii cercetărilor.

Cooperare transfrontalieră între patru ţări

Proiectul ”Cooperare interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale şi reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos" - INPOLDE a fost desfăşurat din 19 decembrie 2013 şi până la finalul lui 2015. Cooperarea a constat într-un parteneriat între Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, Institutul de Zoologie din Chişinău, Republica Moldova, Institutul de Geologie şi Seismologie din cadrul Academiei de ştiinţe a Moldovei, Chişinău, şi Centrul ştiinţific Ucrainean pentru Ecologia Mării, Odesa.

Obiectivul principal al proiectului a fost întărirea cooperării transfrontaliere în scopul elaborării de soluţii pe termen lung pentru reducerea poluării, dezvoltare sustenabilă şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în euroregiunea Dunărea de Jos. În acest scop, a fost alocată suma totală de 1.695.782 de euro, din care valoarea nerambursabilă provenită din fonduri europene a fost de peste 1.526.204 euro. Proiectul a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, Prioritatea 2 – Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

CITEȘTE ȘI: 80 milioane de euro pentru transporturile navale. Model german pentru platforma multimodală din Portul Galaţi

”Proiectul ne-a permis crearea primei reţele internaţionale interdisciplinare din euro-regiunea Dunărea de Jos pentru evaluarea mediului (INPOLDE). Scopul acestei reţele a fost de a acumula date de fond, de a efectua cercetări de mediu complexe în regiunile de frontieră, de a evalua impactul poluării asupra mediului şi, în final, de a oferi un suport ştiinţific mai bun pentru programele de monitoring regionale”, a precizat prof. dr. Antoaneta Ene, manager de proiect şi cadru universitar al Facultăţii de ştiinţe şi Mediu din Universitatea ”Dunărea de Jos” Galaţi.

De la munca de teren la publicarea rezultatelor

Pentru realizarea cercetării, cei 191 de membri (dintre care 122 de voluntari) care au făcut parte din proiect au stabilit 11 localităţi pilot din zona de graniţă a României, Ucrainei şi Republicii Moldova. Participanţii au mers pe teren, unde au pregătit şi au prelevat probe. Ulterior, probele de apă şi de sol au fost analizate în laboratoarele celor patru instituţii partenere, iar rezultatele obţinute au fost corelate şi sistematizate. Echipele de cercetători au făcut apoi schimb de experienţă şi au tras o serie de concluzii, date pe care le-au elaborat în cadrul unor lucrări de sinteză. Aceste ghiduri au fost publicate gratuit online, iar lucrările tipărite au fost distribuite către autorităţile locale din localităţile pilot, către agenţiile de mediu din regiune şi către biblioteci.

Beneficiarii proiectului nu au fost însă doar populaţia din localităţile pilot şi autorităţile locale şi regionale, ci şi membrii proiectului (coordonatori, cercetători, doctoranzi, studenţi, tehnicieni), care au deprins noi metode de analiză. Suplimentar, pentru studenţi, a fost pus la punct şi un ghid cu tehnici specifice de analiză.

Dispozitive de cercetare în valoare de sute de mii de euro

Cea mai mare parte a bugetului obţinut de la Uniunea Europeană a mers către achiziţionarea de echipamente ştiinţifice moderne. Doar la Facultatea de ştiinţe şi Mediu din Galaţi au fost aduse, printre multe altele, un spectrometru de absorbţie atomică, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, şi un spectrometru în infraroşu, în valoare de peste 45.000 de euro. Potrivit prof. dr. Antoaneta Ene, în cele patru instituţii partenere în cadrul proiectului INPOLDE au fost înfiinţate şi dotate trei laboratoare noi de cercetare şi au fost modernizate alte 14 laboratoare. Mai mult, rezultatele arată că au fost adaptate şi validate opt metode analitice, au fost instruite 900 de persoane şi au fost publicate două monografii-ghiduri metodologice bilingve în 400 de exemplare, cinci broşuri tematice şi un atlas de hărţi. De asemenea, o parte din rezultatele cercetărilor echipei proiectului au fost prezentate în conferinţe internaţionale şi publicate ulterior în reviste ştiinţifice şi în monografii. La finalul lui 2015, avuseseră loc 92 de prezentări, fuseseră publicate 12 articole ştiinţifice şi o monografie. Rezultatele au fost citate şi în alte lucrări ştiinţifice de profil.

CITEȘTE ȘI: Un proiect european făcut degeaba. Parcarea pentru TIR-uri, transformată în cimitirul rablelor

Proiectul a presupus şi organizarea unei conferinţe internaţionale, a şapte seminarii ştiinţifice şi a 12 seminarii de informare, organizate în localităţile pilot. ”La Vădeni (comuna Cavadineşti), în nordul judeţului Galaţi, am organizat un astfel de seminar la o şcoală generală din localitate şi au venit şi părinţii elevilor. Le-am spus despre apa din fântâni şi despre pericolele la care se supun atunci când o beau sau o folosesc în diverse activităţi din gospodării. Oamenii au fost mai mult decât receptivi şi ne-au spus că nu aveau nici cea mai vagă idee că apa din fântâni ar putea fi periculoasă pentru sănătate. În ghidurile pe care le-am elaborat am făcut şi recomandările necesare pentru autorităţile locale din acest punct de vedere”, povesteşte prof. dr. Ene.

Echipamente indispensabile pentru cercetare

Timp de şapte ani de la finalizare, proiectul este verificat periodic din punct de vedere al sustenabilităţii. Printre altele, se urmăreşte în ce măsură echipamentele de laborator achiziţionate în 2013 ajută în activitatea actuală a celor patru instituţii. În laboratoarele Facultăţii de ştiinţe şi Mediu de la Galaţi, spectrometrele performante şi restul dispozitivelor cumpărate cu fonduri europene au devenit indispensabile acum pentru munca de cercetare şi pentru activitatea pedagogică.

Simona Moraru este doctorandă în anul al II-lea, în domeniul ingineriei industriale, în cadrul şcolii doctorale a Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi. În lucrarea pe care o pregăteşte, tânăra studiază ”potenţialul edafic (care este condiţionat de natura solului – n.r.) şi vegetal al solurilor agricole din vecinătatea unei platforme industriale”.

”Activitatea mea ca doctorand constă în munca de teren, în cadrul căreia prelev probele care mă interesează, şi în pregătirea respectivelor probe pentru analiză, prin aplicarea metodelor de analiză fizico-chimică. Apoi, are loc prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale obţinute. Fără ajutorul spectrometrelor de care facultatea (Facultatea de ştiinţe şi Mediu – n.r.) dispune, activitatea mea ar fi mult îngreunată şi ar dura mai mult. Spre exemplu, spectrometrul în infraroşu mă ajută să obţin rapid şi relativ ieftin informaţii preliminare privind compoziţia chimică a unei probe, fără a distruge acea probă. În lipsa acestui aparat, aş fi fost nevoită să trimit respectivele probe către alt laborator, ceea ce ar fi însemnat timp în plus şi nu numai”, explică drd. Simona Moraru.

Experienţă folosită în obţinerea de noi finanţări

Un principiu bine stabilit spune că fondurile urmăresc performanţa. Cu ajutorul experienţei dobândite în cadrul proiectului INPOLDE 2013-2015, prof. dr. Antoaneta Ene şi grupul de cercetători colaboratori au reuşit să gândească alte două proiecte de cercetare care au convins Uniunea Europeană, au obţinut deja finanţare de la Bruxelles şi se află acum în faza de implementare.

”Mă gândesc cum era în 2012-2013, la început, când aveam doar cunoştinţe teoretice despre elaborarea acestor proiecte. Alta e când te loveşti propriu-zis de atâtea probleme pe parcursul implementării. Aspectele financiare, achiziţiile, caietele de sarcini sunt foarte greoaie. Ca să nu mai vorbim de expediţiile propriu-zise şi de interacţiunea cu autorităţile locale, cu poliţia de frontieră etc. Acum, mi se par foarte simple şi mă pot ocupa chiar şi două sarcini în paralel”, precizează prof. dr. Antoaneta Ene.

Proiecte în valoare de aproape două milioane de euro

Cele două noi proiecte internaţionale actuale, al căror manager este prof. Ene, sunt derulate prin Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Primul proiect se numeşte ”Black Sea Basin interdisciplinary cooperation network for sustainable joint monitoring of environmental toxicants migration, improved evaluation of ecological state and human health impact of harmful substances, and public exposure prevention (MONITOX)” şi presupune colaborarea Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi cu patru instituţii de cercetare din Bulgaria şi din Grecia. Valoarea proiectului cu finanţare europeană este de aproximativ 960.000 de euro.

CITEȘTE ȘI: Revitalizarea transporturilor navale. Peste 80 milioane de euro pentru ”autostrada” Dunării

Cel de-al doilea program, care se ridică de asemenea la o valoare de aproape 900.000 de euro şi are o perioadă de implementare de 30 de luni, se numeşte ”Creating a system of innovative transboundary monitoring of the transformations of the Black Sea river ecosystems under the impact of hydropower development and climate change (HydroEcoNex).

Ce a vizat proiectul INPOLDE

În momentul implementării proiectului INPOLDE, instituţiile care au luat parte la cercetare şi-au asumat o serie de obiective specifice. Acestea au vizat: integrarea capacităţilor şi expertizei instituţiilor partenere pentru a evalua impactul transfrontalier al problemelor de mediu în bazinul Dunării de Jos; studiul de fezabilitate al planului de dezvoltare a comunităţilor pilot şi pentru prevenirea dezastrelor; crearea unui mecanism capabil să furnizeze suport ştiinţific pentru factorii de decizie în vederea elaborării de politici referitoare la prevenirea impactului negativ al potenţialelor accidente naturale şi antropice în regiune; creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei din regiune cu privire la problemele de mediu cu impact transfrontalier; încurajarea implicării tinerilor cercetători, a studenţilor de la programele de licenţă, masterat şi doctorat în domeniul cercetării transfrontaliere de mediu; îmbunătăţirea situaţiei ecologice în euroregiunea Dunărea de Jos.

Poluare, deşeuri şi infrastructură deficitară

Înainte de desfăşurarea propriu-zisă a proiectului, participanţii au identificat problemele majore care afectează calitatea mediului în euroregiunea Dunărea de Jos. Acestea sunt: lipsa sistemelor integrate de monitorizare a mediului la nivel regional, poluarea industrială, agricolă şi menajeră, care afectează negativ toate compartimentele de mediu, procesele complexe de eroziune a solului, necesitatea protecţiei ariilor naturale, nivelul ridicat de contaminare a apei reziduale industriale şi a apelor uzate menajere; deşeuri municipale solide şi agricultura (îngrăşăminte chimice şi gunoi de grajd); starea proastă a infrastructurii conexe de mediu (canalizare şi epurare a apelor uzate); supraexploatarea apelor de suprafaţă şi subterane; degradarea şi pierderea de zone umede; creşterea transferului de nutrienţi în apele de suprafaţă; nivel de cunoştinţe redus al populaţiei privind impactul substanţelor periculoase asupra sănătăţii.

Din păcate, aşa cum putem intuit, majoritatea acestor probleme continuă să fie astăzi mai actuale ca oricând. Pentru rezolvarea sau diminuarea lor ar fi nevoie nu doar de studii ştiinţifice, ci şi de voinţă şi de acţiuni concrete din partea autorităţilor locale şi a instituţiilor publice din această arie de competenţă.

 

 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

 

Foto 1. Prutul adună numeroase ape reziduale şi deşeuri aduse de afluenţi; Foto 2. Laborator dotat cu aparatură cumpărată prin proiectul INPOLDE (Facultatea de Ştiinţe şi Mediu); Foto 3. Spectrometru în valoare de 100.000 de euro; Foto 4. Prof. dr. Antoaneta Ene; Foto 5. Simona Moraru, în partea dreaptă a imaginii; Foto 6. Spectrometru cu infraroşu; Foto 7. Ghiduri publicate în urma cercetării

Foto: Iulia Kelt

Citit 3610 ori Ultima modificare Marți, 19 Martie 2019 00:10

3 comentarii

  • postat de Brebenel Luni, 08 Aprilie 2019 19:07 5.13.226.*** Link la comentariu
    0
    0

    Cel mai bine ar fi fost, ca pescarii amatori sa fie intrebati (ne gasiti in evidentele politiei de frontiera) de cand nu mai pica peste la Prut si raspunsul ar fi fost de cel putin 10 ani; sincer , anul trecut , au fost zile cand la 4 lansete nu a picat nimic de la ora 6-18 si per total din tot sezonul 2018 (aproape 30 de iesiri la pescuit la Prut) nu am prins decat 6 pesti si 8 raci.
    De vina nu este poluarea Prutului cum scrieti in articol (se poate si asta) ci faptul ca vecinii nostri de peste Prut , dau la peste folosind curentul electric, care distruge si puietul si pestii mari, in general cam tot ce este viu , sub apa pe o raza de maxim 3-5 metri, functie direct proportionala de valoarea curentul folosit.
    In final intreb ca prostul ne trebuie doctoranzi si super echipamente ( care costa ceva- spectrofotometru exista si la APM Galati) daca nu anihilam braconajul cu curent electric???
    Pot spune ca inainte de Revolutie , la Prut prindeam peste sanatos si mult deci niciodata nu veneai cu tolba goala, ca acum.
    Deci daca dorim ca Prutul sa fie viu (respect prohibitia, scot toate actele posibile dar nimic) trebuie anihilat acest prost obicei al moldovenilor de peste Prut, care folosesc curent la pescuit .

    Raportează
  • postat de Antoaneta Ene Luni, 18 Martie 2019 06:31 89.137.230.*** Link la comentariu
    2
    5

    În articol este specificat clar că sunt trei țări și patru instituții partenere!

    Raportează
  • postat de x Luni, 18 Martie 2019 00:21 95.76.1.*** Link la comentariu
    8
    17

    "Cooperare transfrontalieră între patru ţări"
    Întrebare umilă: CARE-s cele patru țări?
    PS. Sau știți că, în curând, ne vom mai învecina, puțin(!), cu o nouă/veche țară?

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.