Într-un Galaţi al cărui centru te avertizează la fiecare pas „Atenţie, cade tencuiala!” clădirilor care se ruinează văzând cu ochii, imobilul de pe strada Domnească nr. 91 reprezintă o fericită excepţie. Este primul consolidat şi restaurat cu fonduri europene, graţie unui parteneriat între Consiliul Judeţean Galaţi şi Primăria municipiului Galaţi. Deşi nu este monument istoric, aşa cum susţin autorităţile, ci doar parte a „Ansamblului Urban - strada Domnească”, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, imobilul merita să fie salvat. Fostul Muzeu de Ştiinţe ale Naturii - după cum şi-l amintesc gălăţenii ajunşi la vârsta maturităţii - devenise o ruină atunci când autorităţile au decis că poate deveni Centrul Multicultural „Dunărea de Jos” – o „agora” a etniilor gălăţene.
„Aţi venit pentru limba chineză?”, am fost întrebată de îndată ce am intrat în curtea generoasă a Centrului Multicultural „Dunărea de Jos”. Aşa am aflat că în clădirea de pe strada Domnească nr. 91 se desfăşoară, încă din octombrie 2016, activităţi de promovare a limbii chineze, organizate cu sprijinul Asociaţiei Româno-Chineze de Dezvoltare Durabilă, cu oblăduirea Institutului „Confucius”. De altfel, numeroase delegaţii oficiale chineze au fost primite de către autorităţile gălăţene în clădirea Centrului Multicultural „Dunărea de Jos”. Un imobil a cărui poveste a început acum mai bine de 120 de ani, după cum ne-a dezvăluit Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
Istoria clădirii
Potrivit lui Marius Mitrof, clădirea nu este monument istoric, dar este parte componentă a Ansamblului urban - strada Domnească, înscris în Lista Monumentelor Istorice, motiv pentru care Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a monitorizat lucrările de consolidare şi restaurare.
„La 1908, imobilul din strada Domnească nr. 91 aparţinea Elenei Th. Vladicoglu. Elena, fostă Mavromati, se căsătorise cu Theodor Vladicoglu, un comerciant prosper din Galaţi, pe care îl regăsim pe lista persoanelor cu drept de eligibilitate pe anul 1881, la Camera de Comerţ din Galaţi, precum şi pe lista candidaţilor pentru Senat din 1892.
Pe un plan al oraşului Galaţi din 1891, regăsim clădirea cu aceeaşi planimetrie ca şi astăzi, dezvoltându-se pe lungimea parcelei, de la est la vest. Clădirea poate fi mai veche de anul 1890, deoarece la interior, în timpul monitorizării lucrărilor, au fost observate cărămizi care nu au fost folosite decât până într-o anumită perioadă din secolul al XIX-lea”, spune consilierul Direcţiei pentru Cultură.
Înclinaţie către fast şi frumos
„Cu un plan în forma literei «L» întors, corpul principal a fost construit la aliniamentul străzii, clădirea prelungindu-se, în curte, spre vest, cu anexele şi camerele de serviciu. Soclul înalt, ascundea un demisol prin care se intra, prin curte, pe latura de sud.
Gârliciul unui beci se afla în curte, în continuarea clădirii”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. La momentul descoperirii lui, s-a apelat la arheologii de la Muzeul de Istorie din Galaţi, ulterior beciul fiind acoperit în cadrul reparaţiilor capitale ale clădirii.
„Faţada dinspre stradă denotă înclinaţia către fast, către frumos, nu numai a comanditarilor, ci şi a celui care a proiectat clădirea. Bosajele soclului şi ale colţurilor clădirii, elementele decorative de pe frontoanele ferestrelor, brâul decorativ de sub cornişă, dar mai ales aticul cu balustrade de zidărie pe care erau aşezate două urne decorative, spuneau totul despre educaţia proprietarilor. Aceştia îşi amenajaseră un frumos parc în curte, în faţa casei, unde îşi construiseră o fântână arteziană şi plantaseră brazi, constituind, în zilele de arşiţă, o adevărată oază de răcoare”, ne-a dezvăluit Marius Mitrof.
Degradare
Acesta era termenul definitoriu al situaţiei în care ajunsese imobilul în noiembrie 2009, când autorităţile şi-au întors privirea către fostul sediu principal al Muzeului de Ştiinţele Naturii, care funcţionase aici. „Clădirea prezintă o serie de degradări ale structurii, în principal la nivelul demisolului, consecinţe ale fenomenului de tasare a terenului, dar şi ale mai multor cutremure semnificative (1946, 1977, 1986, 1990, 2004)”, constatau autorităţile. „Inventarul” degradării cuprindea: fisuri şi crăpături de amploare diferită la pereţii interiori şi exteriori, deteriorări ale tencuielilor interioare şi exterioare, denivelări ale pardoselilor interioare, elementele de lemn ale şarpantei prezentând un grad avansat de uzură. Concluzia? „Construcţia se încadrează în clasa de risc seismic II, fiind necesare lucrări de consolidare”.
Şansa fondurilor europene
Pe 13 martie 2012, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Eugen Chebac, şi viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, au semnat contractul de finanţare pentru implementarea proiectului „Centrul Multicultural «Dunărea de Jos», strada Domnească nr. 91, municipiul Galaţi, judeţul Galaţi”, aprobat în cadrul Proiectului Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Galaţi, finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 – 2013, Axa prioritară 1. A fost primul parteneriat între Primărie şi CJ Galaţi pentru accesarea fondurilor europene. Conform instituţiilor partenere, valoarea totală aprobată a proiectului era de 6.981.283 de lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă, de 4.774.663 de lei.
Potrivit datelor oficiale, „obiectivul general al proiectului a vizat îmbunătăţirea infrastructurii publice urbane degradate şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric al municipiului Galaţi, iar obiectivul specific - restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea unei clădiri de patrimoniu – monument istoric” în care urma să funcţioneze Centrul Multicultural „Dunărea de Jos”. O agora a minorităţilor etnice, ştiut fiind că, pentru Galaţi, istoria etniilor este deosebit de importantă, mai ales din perspectiva contribuţiei acestora, de-a lungul timpului, la dezvoltarea oraşului. Iar conform recensământului populaţiei din 2011, în Galaţi se găsesc peste 16 etnii: greci, evrei, romi, ruşi-lipoveni, maghiari, turci, italieni, germani, ucraineni, armeni, bulgari, ceangăi, macedoneni, tătari, chinezi, polonezi etc.
Autorităţile erau convinse că întreaga comunitate locală va avea de câştigat de pe urma restaurării clădirii şi a reintroducerii sale în viaţa culturală, socială şi economică a Galaţiului, dar şi în circuitul turistic.
Ce se dorea
Proiectul prevedea consolidarea şi reabilitarea clădirii, amenajarea şi adaptarea spaţiilor existente în vederea organizării de manifestări culturale specifice - sală multifuncţională, sală de întruniri, trei săli de expoziţie, un centru de informare, un birou directorial şi două birouri operaţionale şi două oficii – dar şi refacerea instalaţiilor interioare la corpul principal. În curte, se dorea amenajarea unui parc (alei pietonale, spaţii verzi plantate), iluminat ornamental, mobilier urban, dar şi reabilitarea fântânii arteziene existente.
Obiectivele noi erau: construirea unei scene şi a unui panou de proiecţie, construirea unor gradene cu o capacitate de 38 de locuri şi realizarea unei parcări acoperite pentru nouă autoturisme.
Lucrări marcate de un incendiu
Potrivit CJ, contractul de execuţie a lucrărilor a fost încheiat cu Asocierea SC Tancrad SRL Galaţi - SC Dedal Bahamat SRL Galaţi pe 24 septembrie 2012. Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat pe 8 octombrie 2012. Consiliul Judeţean susţine că nu s-au întâmpinat dificultăţi în implementarea proiectului.
Şi totuşi, pe 20 decembrie 2012, clădirea a luat foc, fiind nevoie de intervenţia a şase autospeciale şi a 34 de pompieri: „Incendiul cuprinsese acoperişul clădirii. Flăcările au mistuit 600 de metri pătraţi de acoperiş şi plafoanele clădirii. Totul a izbucnit de la coşul de fum al sobei aflate în incintă. Soba respectivă era folosită de muncitori pentru a se încălzi”, declara Eugen Chiriţă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. La acel moment, în interior se afla doar paznicul, care s-a trezit când a căzut o bucată din plafon.
Dacă, iniţial, contractul de lucrări încheiat avea durata de execuţie de nouă luni şi valoarea de 2.299.570 de lei, prin act adiţional au fost modificate atât termenul cât şi valoarea contractului, susţine CJ, motivând că au fost necesare o serie de lucrări suplimentare.
În data de 7 noiembrie 2013, a fost semnat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor cu o valoare de 2.316.330 de lei.
Corecţie financiară
Tot prin act adiţional la contractul de finanţare s-a prelungit perioada de implementare, durata finală fiind 14 martie 2012 – 13 august 2014. Potrivit instituţiilor partenere, organismul de implementare a POR a identificat abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul achiziţiilor publice aferente contractului de servicii în valoare de 99.800 de lei, încheiat în noiembrie 2009, între Consiliul Judeţean şi SC Consproiect SA. Contractul viza elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, precum şi emiterea documentaţiei tehnice pentru avize, acorduri, autorizaţii, proiectul de organizare a execuţiilor lucrărilor şi asistenţă tehnică pentru proiect. Autoritatea de Management a POR a aplicat o corecţie financiară de cinci la sută din valoarea contractului de servicii, în valoare de 4.990 de lei.
Conform datelor oficiale, suma efectiv plătită de Consiliul Judeţean, reprezentând cheltuieli pentru implementarea proiectului „Centrul Multicultural «Dunărea de Jos»”, a fost de 5.217.553 de lei cu TVA. Dar mai importante sunt rezultatele proiectului: un obiectiv de patrimoniu cultural reabilitat şi modernizat în suprafaţă de 741,44 mp, scenă şi panou de proiecţie – 81,68 mp, gradene – 24,80 mp, parcare – 111,70 mp, spaţiu verde – 567,72 mp, alei pietonale – 196,50 mp.
Inaugurarea a avut loc pe 7 august 2014.
Cele mai importante evenimente
Centrul Multicultural aparţine domeniului public al Judeţului Galaţi şi se află în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi. Spaţiile reabilitate pot fi utilizate doar pentru a găzdui evenimente şi acţiuni culturale la care pot participa cetăţenii, membri ai comunităţii locale. CJ ne-a transmis că, de la inaugurare şi până în prezent, organizaţiile culturale şi organizaţiile minorităţilor naţionale din municipiul şi judeţul Galaţi au desfăşurat manifestări culturale specifice, expoziţii şi acţiuni culturale.
Între cele mai importante manifestări sunt nominalizate: Ziua Europeană a Patrimoniului – Patrimoniul renascentist din România (septembrie 2014), Ziua internaţională a limbii materne (21 februarie 2015), expoziţia itinerantă „De la EMIGRARE la INTEGRARE” a Comunităţii Italiene din România (februarie – aprilie 2015), Ziua Europei (mai 2015), expoziţia de cartofilie a colecţionarului gălăţean George Milea „Pasiune şi iubire într-un singur cuvânt: Galaţi” (martie 2016).
Scena din curtea Centrului a fost gazdă pentru: Festivalul internaţional de muzică uşoară pentru copii „Ceata lui Piţigoi” (iunie 2016, iunie 2017, iunie 2018), Outdoor MoovieNight (octombrie 2018), Festivalul internaţional de cântece şi dansuri populare „Ca la noi în Covurlui” (iunie 2018), dar şi pentru Concursul euroregional de muzică populară vocală şi instrumentală pentru copii şi tineri interpreţi „Perla Dunării”.
„Reprezentanţii organizaţiilor culturale şi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale din Galaţi pot desfăşura activităţi în cadrul Centrului Multicultural „Dunărea de Jos” în baza unei solicitări adresate în scris Consiliului Judeţean Galaţi, după aprobarea prealabilă a acesteia”, ne-au comunicat autorităţile.
Clădire de protocol pentru oaspeţi de vază
Pe lângă întâlniri ale reprezentanţilor minorităţilor etnice, clădirea Centrului Multicultural "Dunărea de Jos" a fost folosită şi pentru primiri de delegaţii oficiale române şi străine, spune Consiliul Judeţean Galaţi.
Astfel, în octombrie 2016, i-a trecut pragul Liang Caide, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, care a participat, alături de primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, la întâlnirea de lucru cu tema „Judeţul Galaţi – spaţiu de investiţii şi de cooperare pentru parteneri din Republica Populară Chineză”.
În mai 2017, primarul Ionuţ Pucheanu şi preşedintele CJ Costel Fotea l-au primit aici pe Paul Brummell, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti.
Iar în octombrie 2018, oficialii gălăţeni s-au întâlnit tot aici cu delegaţia chineză care reprezintă provincia Shandong, oraşul Weifang, zonă recunoscută într-un clasament oficial ca fiind a treia cea mai dezvoltată economic de pe întreg teritoriul Chinei.
Foto: Anca Melinte, arhiva ziarului "Viaţa liberă şi Facebook
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
