Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Nu este de ajuns să eviţi greşelile gramaticale pentru a spune că eşti un bun vorbitor de limbă română. Deseori, diferenţa dintre un mod de exprimare elegant şi un limbaj neîngrijit constă în detalii. Un astfel de caz este cel al modului cum folosim unele complemente indirecte.

Astfel, probabil că formulări de genul „Le-am mulţumit la cei care m-au ajutat” sau „I-am mulţumit la unu dintre cei care m-au ajutat” sună cât se poate de cunoscut, putând fi auzite sau citite zilnic. În timp ce asemenea exprimări nu sunt neapărat eronate, ele nu sună nici bine, fiind mai curând asociate cu vorbirea populară sau cu un mod neîngrijit de folosire a limbii. Iată o explicaţie amănunţită disponibilă pe dexonline.ro.

„Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt complemente indirecte. Ele răspund întrebării „cui i-am mulţumit?” (celor, unuia etc.), nu întrebării „la cine i-am mulţumit?” (la cei, la unu etc). Acest gen de complement indirect stă întotdeauna în cazul dativ (celui, celei, unuia, uneia, unora etc.). Varainta „la cei” nu este propriu-zis o greşeală, ci mai curând un stil de vorbire neîngrijită sau o formă populară de exprimare. Limba literară acceptă contrucţia cu prepoziţia „la” numai atunci când complementul indirect este exprimat printr-un numeral invariabil (de exemplu, trei) sau are ca determinant un adjectiv invariabil (de exemplu, asemenea, astfel)”, se arată pe site-ul amintit.

În concluzie, corect şi îngrijit spus este: „Le-am mulţumit celor care m-au ajutat”, „I-am mulţumit unuia dintre cei care m-au ajutat”, „Le-am mulţumit la trei dintre cei care m-au ajutat”, „Le-am mulţumit la asemenea/astfel de oameni pentru ajutorul dat”.

Cuvântul săptămânii

Rubrica „Să vorbim corect!” va cuprinde, începând de acum, şi câte un cuvânt pe care cei mai mulţi dintre noi îl folosim într-un mod eronat sau cu un sens greşit. Vom aborda şi termeni cu forme de plural neaşteptate, precum şi cuvinte pe care pur şi simplu le găsim interesante.

Cuvântul cu care dăm startul acestei mini-rubrici este „grizonant”, pe care cu siguranţă cei mai mulţi îl folosesc sub forma de „grizonat”, pierzând un „n” pe parcurs. Dicţionarul explicativ al limbii române ne spune că „grizonant”, cu pluralul „grizonanţi” este un adjectiv care face referire la păr şi care înseamnă „care începe să încărunţească; cărunt, sur, gri. Din franţuzescul grisonnant”.

Citit 2234 ori Ultima modificare Joi, 13 Februarie 2020 21:33

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro