Fără virgulă între subiect și predicat

Fără virgulă între subiect și predicat
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Intercalarea virgulei între subiect și predicat este una dintre greșelile cel mai des întâlnite în limba limba română scrisă. Este o eroare destul de ușor de evitat, dar care, din diverse motive, continuă să fie foarte frecventă. Iată de ce reguli trebuie să ții cont atunci când folosești virgula.

Multe dintre comunicatele de presă primite la redacție, atât de la entităţi private, cât şi de la instituţii publice, conțin virgule între subiect și predicat. Același lucru se întâmplă și cu sesizările venite din partea cititorilor. ”Bărbatul, a fost surprins în timp ce conducea o mașină pe drumurile publice fără a deține permis de conducere.” sau ”Vecinul meu, ascultă mereu muzică la maximum, deranjându-i pe ceilalți locatari.”. Sunt doar două exemple din această categorie, în care virgula nu are ce căuta între subiect și predicat.  

Ca regulă generală, virgula nu trebuie pusă niciodată între subiect și predicat. Totuși, atunci când avem un enunț în cazul vocativ, folosirea virgulei nu este doar permisă, ci chiar necesară pentru claritatea mesajului. Astfel, vom scrie ”Cristi, pune mai repede lemne pe foc!” și nu ”Cristi pune mai repede lemne pe foc!”. Vedem cum folosirea virgulei este aici esențială pentru sensul mesajului.

O altă situație în care putem vedea importanța folosirii corecte a virgulei este și următoarea: ”Nu mergem la munte anul acesta.” și ”Nu, mergem la munte anul acesta”. O singură virgulă poate crea un mesaj total opus ca semnificație.

Și când avem de-a face cu o apoziție trebuie să folosim acest important semn de punctuație. În gramatică, una dintre interpretările apoziției spune că aceasta este un atribut substantival, pronominal sau numeral care aduce o lămurire suplimentară termenului explicat. Apoziția și termenul explicat intră astfel într-o relație de egalitate. Spre exemplu, scriem: ”Și noi, copiii, avem dreptul la opinii”. Aici, substantivul ”copiii” reprezintă o apoziție care trebuie despărțită prin virgule de ”noi” și de ”avem”. Fără apoziția în cauză, enunțul ar fi fost scris astfel: ”Și noi avem dreptul la opinii”.

Bineînțeles, situațiile în care avem voie să folosim virgula și cele în care acest lucru nu este permis sunt cu mult mai numeroase, însă cazurile cel mai des întâlnite și care ridică cele mai mari probleme sunt cele amintite în articolul de față.

Citit 54137 ori Ultima modificare Joi, 28 Ianuarie 2021 15:46

1 comentariu

  • postat de Cătălin Enică
    Duminică, 20 Decembrie 2020 20:26
    89.137.30.***
    În general, articolul e bun, dar atenție, nu enunțul se află în cazul vocativ, ci numai substantivul! Situație în care acesta nu poate fi subiect; în consecință, în situația dată nu se pune problema virgulei dintre subiect și predicat. Aceasta poate totuși apărea dacă între Sb și Pr sunt cuvinte sau propoziții intercalate (explicații): Ionel, care era supărat, n-a mai luat cuvântul în ședință. Și încă o problemă, atributul nu este apoziție; se confundă o funcție cu o relație sintactică; iar atribut numeral nu există, deoarece numeralul cu funcție de atribut are valoare adjectivală. Nu sunt devieri grave de la normă, dar trebuie menționate aceste scăpări. Totuși, nu pot să nu salut această întreprindere a Vieții libere, pe care o consider reușită și chiar necesară în situația lingvistică (și nu numai) atât de bulversantă pe care o traversăm...
    P.S. Felicitări pentru articolul referitor la războiul on-line fără miză și fără rușine, care stâlcește limba română și calcă în picioare și bruma demnității umane. Pe care ar trebui s-o manifeste chiar și internauții, aceste bizare creații ale secolului XXI.
    1
    9
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.