Definiția din DEX este scurtă: "Persoană care omoară premeditat pe cineva". Realitatea este însă puțin mai... lungă.
În timpul aproximativ al Cruciadelor, adică în perioada anilor 1090-1275, o grupare de fundamentaliști islamici șiiți (Mahomed neavând urmași de gen masculin, șiiții au susținut că urmașul acestuia la tron ar fi trebuit să fie ginerele profetului) a fondat statul NizārīIsmāʿīlī în teritoriul corespunzând azi cu Iran și Siria.
Se spune că (fapte nu tocmai precis descrise istoric) războinicii sectei - arabică Hașașin - erau special antrenați în uciderea căpeteniilor dușmane, indiferent de religie, islamici sau creștini deopotrivă. Hașașinii foloseau doar tăișurile pumnalelor, nu și otravă, spade sau săgeți. Infiltrarea în rândurile inamicilor putea dura chiar și ani întregi, timp în care câștigau încrederea dușmanilor și se strecurau în anturajul viitoarelor victime.
Între victimele celebre se aflau o mulțime de viziri și califi, dar și două căpetenii ale cruciaților - regele Ierusalimului Conrad de Montferrat, ucis de pumnalul unui Hașașin în anul 1192, și lordul Philip de Montfort, regele Tirului, secerat de aceeași lamă în 1270.
Denumirea de asasini a intrat în civilizația europeană pe buzele lui Marco Polo, iar din Veneția s-a răspândit pe întregul continent. Exploratorul italian a presupus că denumirea vine de la hașiș (drog obținut din cânepa indiană), cu care Hașașinii își întrețineau atât concentrarea fizică, cât și pe cea mentală.
În ziua de azi, asasin are același înțeles în mai toate limbile pământului.