COMORI DE PATRIMONIU/ Fostul sediu al Şcolilor Comerciale, un palat în ruină

COMORI DE PATRIMONIU/ Fostul sediu al Şcolilor Comerciale, un palat în ruină
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Perspectiva intersecţiei dintre străzile Gării şi Alexandru Carnabel este dominată de una dintre cele mai impunătoare clădiri din Galaţi. În ciuda aspectului grandios, edificiul se află astăzi într-o stare de plâns, deşi sute de studenţi şi zeci de profesori îi trec zilnic pragul. De altfel, clădirea "plânge", în felul său, prin bucăţile de tencuială căzute periodic pe trotuare de pe faţadele scorojite.

Construcţie începută în 1922

Cunoscută astăzi gălăţenilor drept sediul Facultăţii de Educaţia Fizică şi Sport, clădirea a adăpostit iniţial Şcoala Comercială "Al. I. Cuza". "În anul 1922, Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi a început construcţia Palatului Şcolilor de băieţi şi fete, abandonând construcţia abia începută la localul propriu, din strada Portului. În perioada 1922-1927, a fost ridicată aripa paralelă cu strada Gării, unde s-a mutat Şcoala de băieţi, iar în cea de-a doua perioadă, 1927-1932, aripa paralelă cu strada Spitalului (actuala dr. Carnabel - n.r.) pentru Şcoala de fete. O plăcuţă se află şi azi pe clădire şi îi indică pe cei doi arhitecţi, Guido P. Marion şi A. Romano", arată istoricul Valentin Bodea, în volumul al II-lea al lucrării „Monumente de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea”.

Clădirea a costat zeci de milioane de lei

Potrivit aceluiaşi autor, terenul pentru ridicarea sediului şcolii a fost cedat, cu titlu gratuit, de către Primăria oraşului Galaţi, actul fiind semnat de către primarul I. Prodrom. În acea perioadă, terenul era evaluat la 600.000 de lei, la care se adaugă 8.187.500 de lei, din partea Primăriei oraşului Galaţi, 2.500.000 de lei, din partea Ministerului Instrucţiunii Publice, 25.595.566 de lei, din partea Camerei de Comerţ şi Industrie din Galaţi, şi 262.709 lei, din diverse donaţii.

"Localul avea 90 de încăperi, din care 60 erau ocupate de către Liceul Comercial de Băieţi, iar restul, de 30, de către Liceul Comercial de Fete. Camera de Comerţ şi Industrie din Galaţi a mai cheltuit 4.488.917 lei, din fonduri proprii, pentru construcţie, şi 2.234.648 de lei, pentru mobilier (bănci din stejar şi fag, pupitre pentru Biroul Comercial, catedre, table, cuiere etc.). Cele două clădiri ale edificiului erau legate între ele printr-un amfiteatru grandios (300 de locuri), cu parter şi balcon. Localul era iluminat electric şi încălzirea se realiza prin centrală termică", se mai arată în volumul lui Valentin Bodea.

Mulţi elevi, puţini promovaţi

La cinci ani de la Mica Unire, Dimitrie Bolintineanu, pe atunci ministru al instrucţiunii publice, proiecta şi prevedea în bugetul statului înfiinţarea unui gimnaziu la Galaţi, cu numele "Alexandru I". Succesorul său în funcţie, Nicolae Kretzulescu, prin procesul verbal din 15 august 1864, înfiinţează la Galaţi o şcoală superioară de comerţ, cu numele "Alexandru Ioan Cuza", arată Valentin Bodea, citându-l pe autorul Moise Pacu.

Şcoala a funcţionat, până în 1885, în încăperile din curtea Bisericii "Sf. Gheorghe" din Galaţi, locaş dărâmat apoi de autorităţile comuniste. Din 1885, Şcoala Comercială s-a mutat în casele I. Grunberg, din strada Mavramol. Valentin Bodea arată în cartea sa că, între anii 1864-1894, şcoala a fost frecventată de un număr de 3.165 de elevi, din care au reuşit să termine doar 235.

Reforma şi retrogradarea

Legea P.P. Carp din anul 1893 retrogradează Şcoala Comercială din Galaţi în Şcoală Comercială de gradul I, iar acest lucru s-a menţinut până în anul 1903, când legea Spiru Haret transformă şcoala comercială de gradul I în şcoală comercială elementară. În perioada 1894-1903 au frecventat şcoala un număr de 1.468 elevi din care au absolvit 349.

Localul şcolii se mută la 23 aprilie 1893 sau 1894 în casele lui Al. Eftimiu din strada Foti, numerele 3-5 sau 4-6, chiria fiind achitată în părţi egale de către Primăria oraşului Galaţi şi Camera de Comerţ.

Mutată definitiv de către comunişti

"În toamna anului 1898 sau 1899 s-a mutat într-un imobil din strada Cuza-Vodă, numărul 53, iar la 23 aprilie 1901 Şcoala Comercială Superioară s-a instalat în casa din strada Egalităţii, numărul 21, colţ cu strada Lepădatu . La 1 septembrie 1898, se înfiinţa Şcoala de Comerţ gradul al II-lea cu durata studiilor de 3 ani. La 1 septembrie 1903, s-a transformat în Şcoală Comercială Superioară cu durata studiilor de 4 ani. În perioada 1901-1936, acestă şcoală a fost absolvită de 1.208 elevi", se arată pe pagina de internet galatiidealtadata.volte.ro.

Instituţia de învăţământ a funcţionat în imobilul de pe strada Gării până în anul 1953, atunci când comuniştii au mutat-o pe strada Egalităţii, într-o clădire mult mai mică.

În ciuda vechimii şi a însemnătăţii sale, imobilul de pe strada Gării (numerele 63-65) nu a fost inclus pe "Lista monumentelor istorice", întocmită în anul 2004.

CITEŞTE ŞI: Vila medicului care a adus la Galaţi stilul Art Deco

Citit 5174 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 14:31

4 comentarii

  • postat de v
    Luni, 05 Octombrie 2015 09:39
    213.218.53.***
    @galatean: nu stiu ce fel de galatean sinteti, dar probabil aveti mintea cam scurta - cate case de patrimoniu si cladiri de o frumusete deosebita a distrus combinatorul durbaca (in special prin metoda mutat-romulani-in-case-pana-le-distrug-complet) ............. dar stiu - e mai usor sa-l injuram pe stanica si minimizam impactul asupra orasului pe care l-au avut corifeii durbaca combinatorul si neculai groparul orasului
    1
    1
    Raportează
  • postat de galatean
    Luni, 05 Octombrie 2015 09:22
    92.80.134.***
    De-abia asteapta Stan sa "largeasca" si strada Garii! Imediat baga buldozerul in fosta Chimie Alimentara!
    1
    2
    Raportează
  • postat de Gabriel
    Duminică, 04 Octombrie 2015 21:34
    5.13.133.***
    Daca nu se intervine pentru consolidarea si renovarea ei se va mai pierde o bijuterie arhitecturala asa cum multe cladiri istorice superbe s-au facut una cu pamantul lasate in paragina de proprietari sau de cei ce au fost pe la conducerea orasului de-a lungul timpului. Pe strada Mihai Bravu, pe Domneasca si nu numai cred ca multe cladiri superbe au fost "vizitate" de catre hotii de caramizi. Nu trebuie sa lasam istoria sa se piarda in neant.
    0
    7
    Raportează
  • postat de mircea
    Sâmbătă, 03 Octombrie 2015 10:51
    95.76.33.***
    Felicitari tanarului istoric Valentin Bodea pentru efortul tenace de a recupera cladirile de patrimoniu ale orasului ! Valentin Bodea , un tanar valoros si discret este un adevarat cetatean de onoare al acestui oras !
    0
    15
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.