Rămân tablou. Cum să nu rămân tablou când aud ce şi cum gândeşte şi cum percepe/pricepe ("Lumea") această ţâră de Om? Care Lume? - îmi vine să mă întreb şi să-l întreb... Cum, oare, el... (mezinul ţaţei Maria de pe vale... care mezin nici n-a început şcoala elementară/generală, cum i se spune celei fără de care nu se poate... care, iată, are şapte ani fără o lună şi şaisprezece zile)... poate gândi aşa?... (aşa de bine, cred eu!)... iar "ditamai" eu... (aju ...

Mai rar, mai des - cum ne răzbate Gândul - ne (re)găsim n-ograda Părintească şi-ncepem să tăcem... să ne uimească - până la Cer - ieşindul şi intrândul din moarte-n Viaţă şi din viaţă-n Moarte  cât am (s)clipi şi-am crede că e Gata şi ascultăm cum Nu mai vine Tata şi cum Aproape-i pururea Departe! Tăcem încet şi Singuri despre Strânsul atâtor Ani, fără să ne dăm Sama... şi ascultăm cum Nu mai vine Mama şi cum ne cade în pahare, Plânsul! Pe cel de Sus - ...

Aud copiii: dă-ne doar un brad şi-o sanie cu tălpi de ciocolată, căldură printre fulgii care cad, părinţi care se BUCURĂ şi IARTĂ! Vrem turte, mere, nuci, colinde, ger - să nu uităm că viaţa este verde, să ne-amintim de-a pururi LERU-I LER şi visul că nimica nu se pierde! Aud părinţii: doamne, să ne dai un strop de vin şi-un pic de sănătate, cântec la păsări şi ovăz la cai... şi la copii doar DRAGOSTE de CARTE! Şi, dacă ai şi vrei şi poţi şi ştii, dă-ne z ...

Dinspre biserica din Bursucani se aude toaca de vecernie. Parcă se aude chiar şi preotul Victor Răşcanu cum coboară din casa cu cerdac şi cum se îndreaptă spre lăcaşul cu smerenie şi Adevăr. Parcă se aude tot cătunul cum se strânge pe la porţi şi merge (în şoaptă) să se roage la cel mai de Sus şi mai Bun decât noi. Să se roage şi să-şi aducă aminte de Cruce şi de Golgotă, de Pâine şi de Patimi. Nu?... Sigur că da!... Eu şi Costel al ţaţei Maria aşteptăm să ...

(!) visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală - eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude pe lung şi pe lat/ ş-aud cum se vede şi cum se lipeşte ghebosul de gard/ şi nuca-n perete (!) (!) se face că trece în sus şi în jos/ suita regală, că vârfu-i la bază şi baza-i la vârf/ - ce fel de răscoală mi-i dat s� ...

Vine, sigur că vine! Cum să nu vină ziua în care se coc pepenii?... în care merg cu tata în grădină şi-i alegem pe cei mai copţi?... în care aşteptăm să se întâmple ce mai pură şi simplă şi interesantă mâncare de pepeni?... o să vină şi mătuşa aia, şi mătuşa asta, şi bunica aia, şi bunica asta!... Dar am să-l chem şi pe Costel al ţaţei Maria!... Sigur că da!... Iată, azi se întâmplă să fie chiar ziua în care se coc pepenii!... Mă duc până la gardul b ...

Stă şi aşteaptă-n în sicriu/ - e gata pentru panahidă - câţiva gropari se plictisesc,/ blestemă, râgâie şi-njură fiindcă n-au timp de pierdut,/ vor să termine şi să-nchidă, să plece-n crucea mamei lor,/ la un pahar cu băutură - doar sunt năpăstuiţi ca noi,/ bătuţi de timpuri şi de vremuri - nu ai cum să nu vezi, n-ai cum/ să nu începi să te cutremuri! Şi nici măcar nu pot să cred/ că stă întinsă-n patru scânduri, că e chiar ea-ntr-un trist balans/ printre ...

Cum scriam în ziarul de ieri, Costel al ţaţei Maria stă rezemat de-un plop cultivat de tata, pe marginea şoselei cu balast, care vine dinspre Galaţi, ori care duce spre Galaţi. Stă foarte trist pentru vârsta lui. Are şapte ani fără două luni. Io-s mai mare cu exact patru ani. Fiindcă suntem născuţi în aceeaşi zi şi în aceeaşi lună, dar în ani diferiţi. Trăim şi murim în/sub Zodia Fecioarei, cum aud (şi eu) de la cei mai mari şi mai deştepţi, până acum... (cică b ...

(!) la început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede (!) (!) apoi - distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete - a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit din Întâmplare, şi iar, şi iar - (ne)rod, (ne)drept - / Sămânţă de Continuare (!) (!) sigur că da (!) sigur că da (!)/ mai înapoi, mai înainte, plus-minus - Maica, într-un Rost,/ era şi ea printre Cuvinte (!) (!) târziu? devreme? - nu mai ştiu - / printre Balade şi Idile, a plâns Concret şi m-a Făcu ...

Vacanţă de vară multă şi frumoasă. În fiecare dimineaţă, exact în secunda când soarele începe să se suie dinspre marginea Rădeştiului spre creştetul Zimbrului, iau "Păcală" (în versuri)... iau vaca (în versuri şi în proză)... iau varga (pamflet de corn, pentru educaţie şi lup)... zic mamei "sărut mâna, mamă!" (dacă nu-i plecată pe dealuri, la prăşit, cu noaptea-n cap, cum zic sătenii perforaţi de lumină)... iau şi nişte câteva lacrimi la mine (nu se ştie ni ...