Mă duc la ea să văd ce (mai) face...
chiar acum plec spre dealul cu singurătatea ei,
cu lacrimile ei, cu ne/răbdarea ei,
cu toate pietrele cele bune şi cele rele,
cu tot ce are în suflet, de atâta vreme...ehehei!
Mă duc la ea...mă apropii de ea...
şi-n toate aripile văd că are cuibare cu păsări,
şi-n toate pietrele are cuibare cu păsări,
şi-n toate firidele are cuibare cu păsări,
şi se învârte...şi merge...şi se învârte...ehehei!
Bate vântul...şi mă aşez lângă ea...
vine la mine o pasăre veche şi nu zice nimic...
vine la mine o pasăre nouă şi zice:
sora mea începe să tacă, să tacă, să tacă...
a sosit ceasul tău şi al meu, vrei/nu vrei...
şi vezi ce frumos macină moara asta...ehehei!