Făceam concurs de sărituri în râpă –
cine rămânea întreg, primea biscuiţi şi flori –
din când în când, o auzeam pe mama:
ai să mori, făptaşule, ai să mori!
Râpa era foarte adâncă...şi foarte mulţi copii
visau biscuiţi şi bomboane de lux –
unii nu se mai duceau nici la şcoală
şi veneau (toată ziua) la concurs!
Nu mai aveau răbdare să stea la rând
şi săreau toţi, săreau de-a valma –
de multe ori, răsărea mama pe mal şi-mi arăta
câte linii are palma!
Acum, nici râpa nu mai este,
dar sunt biscuiţi şi bomboane şi flori...!...
Şi mama nu mai vine (pe nici o linie) să spună:
ai să mori, făptaşule, ai să mori!
