Ar putea fi ultima...
oricum, e tot pentru sufletul tău,
fiindcă numai tu ai scos în lumină
tot ce am avut dincolo de urât şi de rău!
Ar putea fi ultima...
cum şi prima tot pentru tine a fost,
fiindcă numai în mijlocul tău
am găsit îndurare şi durare şi adăpost!
Ar putea fi ultima...
deşi asta nu s-a(r) (fi) scris nici o dată,
chiar dacă toţi poeţii au încercat
cu peniţă de aur, cu cerneală curată!
Ar putea fi ultima...
fiindcă numai în deşertăciune răsare
şi viaţă şi moarte deopotrivă...
şi aceasta în/semnează orice scrisoare!
Ar putea fi prima...
dar nu s-a(r) (fi) scris în veşnicie
tot ce mai am dincolo de urât şi de rău:
o minună/ţie şi o minună/mie!
