O gălăţeancă promovează România, de la Antipozi la Kuala Lumpur (FOTO)

O gălăţeancă promovează România, de la Antipozi la Kuala Lumpur (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Gălăţeanca Nineta Bărbulescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu. De asemenea, a fost decanul corpului diplomatic acreditat la Canberra. De la începutul acestui an, gălăţeanca îşi continuă cariera diplomatică la Kuala Lumpur, fiind acreditată ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia şi Brunei Darussalam. Nineta Bărbulescu a acceptat să ne vorbească despre aceste misiuni diplomatice într-un interviu.

- Excelenţa Voastră, din august 2013 şi până la începutul acestui an, aţi fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României… la capătul lumii, se poate spune. Care au fost cele mai importante reuşite din activitatea diplomatică desfăşurată la Antipozi?

- Consider că am servit cu profesionalism și distincție interesele României și ale românilor în cea mai îndepărtată ambasadă românească. În discursul meu de final de mandat, am prezentat, sintetic, câteva dintre cele mai importante pietre de hotar ale acestor aproape şapte ani: înființarea unui consulat de carieră la Melbourne, înființarea primelor trei consulate onorifice în Australia de Vest, Australia de Sud și Tasmania, construcția la Galați a spărgătorului de gheață al Australiei, decorarea de către preşedintele României a unor personalități românești din Australia și din Noua Zeelandă (printre care şi un gălăţean, profesorul Cristian S. Calude, șeful catedrei de Matematici la Universitatea din Auckland n.r.), investiția de un miliard AUD în cea mai mare fermă eoliană din Europa, la Fântânele, judeţul Tulcea…

De la debutul mandatului de ambasador, am aflat despre una dintre cele mai mari dorințe ale românilor din cele mai îndepărtate orașe ale Australiei, anume exercitarea dreptului la vot. Ca atare, am propus miniștrilor Afacerilor Externe înființarea de noi secții de votare. La Perth, la prezidențialele din noiembrie 2014, la primul tur de scrutin a votat o mămică însărcinată în luna a noua, iar la al doilea tur de scrutin a venit să voteze cu bebelușul în brațe. Rememorez momentele extraordinare din zilele de votare când am primit în secția de votare de la Perth patru generații din aceleiași familii de români: străbunicul, un munte de om care vorbea românește impecabil și care emigrase în Australia după cel de-al doilea război mondial, venind în brațe cu certificatul de naștere, eliberat pe vremea Regatului, cu intenția fermă de a-și exprima votul. Chiar dacă nu a putut să voteze datorită reglementărilor care impun un act românesc de identitate valabil în ziua votului, a trăit emoții copleșitoare deoarece nu credea vreodată că va mai avea prilejul să vadă voturi din Australia de Vest pentru soarta românilor de acasă. I-am mulțumit pentru că și-a adus toată familia la vot (strănepoții erau bebeluși) și pentru că și-a învățat românește toată familia.

Vizitele istorice ale guvernatorului general al Australiei, guvernatoarei New South Wales și ministrei Afacerilor Externe a Australiei la Ambasada României din Canberra au fost, pe lângă premiere absolute, momente excepționale prin care am primit recunoașterea țării-gazdă asupra muncii diplomatice desfășurate în cea mai mică ambasadă a României.

- „Mă bucur să aflu că viitorul spărgător de gheață al Australiei este construit în orașul dvs. natal, Galați”, scrie ministrul australian al Afacerilor Externe într-o scrisoare de mulţumire pe care v-a adresat-o la finalul mandatului de ambasador al României la Antipozi și de decan al corpului diplomatic acreditat la Canberra. Care au fost câştigurile României din punct de vedere economic?

- Pe palierul economic, am înregistrat cvadublarea comerțului bilateral cu bunuri și servicii cu Australia și majorarea anuală cu circa opt la sută a comerțului cu Noua Zeelandă. Cel mai spectaculos proiect inițiat și promovat în comun cu colega mea, ambasadoarea Olandei, doamna Annmieke Ruigkok, și care urmează să fie livrat curând la Hobart, Tasmania, este construcția Nuyina - într-o limbă aborigenă din Tasmania înseamnă „Luminile Sudului” - la Șantierul Damen din Galați, la timp și în buget, cel mai mare spărgător de gheață din lume.

Așa cum am anunțat în iunie 2013, ca obiectiv în audierea din Parlamentul României în calitate de ambasador desemnat pentru Australia, s-a reușit și primul export de mașini fabricate în România: 342 de autoturisme marca Ford Puma, fabricate la Craiova, au ajuns în septembrie anul trecut în Australia.

Cel mai recent succes la Antipozi - urmare a promovării din 2014, împreună cu domnul John Griffin, ambasadorul Australiei pentru România, a oportunităților de investiții în infrastructura românească - îl reprezintă cea mai mare investiție australiană într-un stat membru UE în ultimul deceniu. Macquarie Infrastructure and Real Assests (MIRA) preia activele grupului CEZ din România pentru o sumă evaluată public la un miliard euro: portofoliul cuprinde cel mai mare parc eolian din Europa, la Fântânele, 86,665km de distribuție de electricitate în sud-vestul Munteniei și afacerile de distribuție de electricitate și gaze de care beneficiază peste 1,4 milioane utilizatori rezidențiali și industriali din Romania. Investiția se află în procedurile de aprobare la București și la Bruxelles.

- Cum aţi promovat imaginea României?

- Am organizat la Ambasada din Canberra și la Centrul UE din Auckland seminarii de promovare a românilor recunoscuți în breslele lor profesionale. Am inițiat și găzduit la Canberra și la Auckland trei Festivaluri ale creativității geniului românesc la Antipozi. Am promovat imaginea României prin standuri high-tech la Festivalul multicultural anual, și am purtat cu mare mândrie sumanul gorjenesc cu ocazia Melbourne Cup din 2017, singura apariție în prestigiosul „The Australian” a unui ambasador al României la Antipozi.

În martie 2018, la recepția de marcare a semi-centenarului stabilirii relațiilor diplomatice cu Australia, am promovat moștenirea politico-socială a gălățeanului Edward Granville Theodore în fața nepoților săi, pe care i-am invitat la eveniment. Premier al Queenslandului 1919-1925, Trezorier federal în perioada Marii crize economice și vice-Prim Ministru al Australiei, după 1931 investitor în minele de aur din Fiji, E.G Theodore este considerat „cel mai bun Prim Ministru pe care Australia nu l-a avut!”.

Nepot al unui preot gălățean pe nume Teodorescu, E.G. Theodore este un personaj politic legendar în Australia, respectat și admirat în timpul vieții chiar și de adversarii săi politici, o raritate în orice vremuri, oriunde în lume! Pe website-ul Parlamentului din Brisbane se pot găsi discursurile sale în Parlamentul care adăpostește un portret superb al său în Galeria premierilor statului Queensland. A inițiat reforme politice și sociale încă valabile: a fost abolită camera superioară a Parlamentului, a legiferat interzicerea pedepsei cu moartea, a promovat femeile inter alia prin finanțarea unei reviste dedicate. Poate că o mai bună cunoaștere în România și mai ales la Galați a acestui personaj cu care ne mândrim la Antipozi ar umple un gol referitor, spre exemplu, la primele generații din diaspora românească!

În calitate de prim ambasador român acreditat în statele insulare Fiji, Insulele Solomon, Kiribati, Nauru, Samoa, Tuvalu și Vanuatu, am promovat primul proiect integrat românesc de energie regenerabilă în Pacific și proiecte în domeniul educației. Este vorba de burse oferite de statul român și de universități de prestigiu din România și inițiativa oferirii unei biblioteci digitale cu 3000 de lecții video, în limba engleză, acoperind curricula școlară de la clasele I – a XII-a în materiile științelor exacte. Sunt încântată că acest instrument de lucru atât pentru elevii din Pacific, cât și pentru cadrele didactice, este folosit în state precum Fiji sau Samoa.

- Ce a însemnat PacificaRomânia?

- De impact major și de mare vizibilitate în Australia, în perioada 2019 – 2020, a fost inițiativa expoziției de artefacte PacificaRomânia: sute de obiecte de artă, tradiționale, de cult, bijuterii, cărți, artă turistică din statele oceanice Fiji, Insulele Solomon, Kiribati, Nauru, Samoa, Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee și Australia, desigur. Obiecte reprezentative cultural și spiritual pentru toate culturile din Pacific, de la micronezienii din inima oceanului, la polinezieni, inclusiv maori din Noua Zeelandă și melanezieni. Secțiunea dedicată Australiei cuprinde toate genurile artei aborigene și toate generațiile de artiști aborigeni, inclusiv câteva dintre familiile cele mai influente spiritual, o rara avis și pentru marile muzee ale lumii.

Esențial este faptul că toate aceste obiecte de artă turistică ori cu rafinament de muzeu sunt prezentate prin intermediul civilizației românești, filtrele cele mai importante fiind Mircea Eliade cu „Istoria Religiilor și Religii Australiene” și Constantin Brâncuși cu amprenta sa culturală la Antipozi. Similitudinile tulburătoare ale Coloanei Infinitului, spre exemplu, cu stâlpii funerari ai populațiilor Tiwi din Teritoriile de Nord ale Australiei sau asemănările estetice ale păsărilor succesive ale lui Brâncuși cu păsările triburilor aborigene din Australia. Tulburător să descoperi românism într-o zonă a lumii unde, istoric, nu a existat contaminare culturală cu lumea creștină din Europa de Est.

Expoziția a cuprins autori români: seria de fotografii „Dancing with Costică” ale lui Costică Acsinte și Jane Long, fotografii cu tematica schimbărilor climatice din Tuvalu ale artistului călător Radu Buema, picturile maestrului constănțean Valentin D’Angelo. Nu în ultimul rând, am expus fotografii ale celei mai mari colecții de artă românească din afara României, colecția Tyler de la Hobart, extrem de reprezentativă pentru cel puțin un secol de artiști români și pentru arta iconarilor din partea noastră de Europă.

Sunt onorată că expoziția a fost vizitată și apreciată, pe îndelete, de guvernatorul general al Australiei, alături de soţie, și de guvernatoarea New South Wales, împreună cu soțul său.

- Care au fost cele mai mari provocări ale mandatului de ambasador?

- Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la Antipozi a fost faptul că am avut o echipă formată doar din personal tehnico-administrativ, dar care s-a adaptat extraordinar la complexitatea muncii diplomatice. M-am bucurat, din fericire, de sprijinul extraordinar al familiei mele, atât soțul meu Dan Bărbulescu, cât și băieții noștri implicându-se activ și extrem de creativ în activitățile dedicate diasporei românești și pentru promovarea valorilor culturii și civilizației noastre, mai ales că am fost prima ambasadoare a României în lumea nouă din Pacificul de Sud.

- Din ianuarie 2021, sunteţi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Malaysia, iar din martie 2021, ambasador non-resident în Brunei Darussalam. Cât este de diferită este această experienţă?

- O țară diferită de Australia, dar care face parte din Commonwealth, tradițiile britanice și europene fiind ușor de identificat. Aici rămânem parte a familiei UE și a alianței NATO, în plus față de Australia având și un interlocutor de interes la București, Malaysia având ambasadă în România.

- Se poate vorbi despre o comunitate românească în Malaysia şi Brunei?

- Am avut ocazia să cunosc o parte dintre liderii și membrii comunității românești de aici, bucata de Românie pe care o am în grijă. În Malaysia trăiesc aproximativ 200 de români. Românii din Malaysia vorbesc impecabil limba română, fără niciun accent! Păstrează tradițiile creștine, iar cei din familii mixte se străduiesc să se adapteze specificului unei țări cu 60 la sută populație musulmană. Românii din Malaysia țin legătura cu familiile și prietenii din România și își exercită dreptul de vot! Sunt la curent cu dezbaterile din arena publică și din politica românească! Sunt magnetizați de tot ceea ce este românesc, are conotații românești și/sau seamănă cu România și românii. Au înființat acum patru ani Asociația Românilor din Malaysia!

Bineînțeles că formează o comunitate românească! Și de aceea suntem aici să facem ce trebuie și ce este necesar ca să rămână o comunitate legată de România, vorbitoare de limbă română și cu toate tradițiile și istoriile care ne-au adus pe toți aici, în secolul XXI!

- Care sunt priorităţile pe care vi le-aţi propus ca ambasador al României în Malaysia şi Brunei?

- Ca diplomat de carieră, mi-am propus câteva obiective de rezultat precum lărgirea cadrului juridic bilateral și noi proiecte de cooperare în domenii sectoriale, dar și unele de diligență precum majorarea comerțului. Vom povesti despre ele pe măsură ce se maturizează. Iată câteva idei de proiecte din categoria soft diplomacy (diplomație culturală).

Din perspectiva istoriei și civilizației românești, consider că este relevant pentru malaysieni faptul că avem moschei în România. Cea din Mangalia, spre exemplu, printre cele mai vechi din Europa, a fost construită pe la 1575 și a rămas funcțională de-a lungul tuturor epocilor istorice traversate de români în ultimii… 445 de ani! Fascinant și extrem de reprezentativ pentru înțelegerea nivelului ridicat de toleranță inter-etnică a poporului nostru, dar mai ales o poveste care trebuie spusă malaysienilor, căci este și o poveste europeană, nu doar românească!

Un alt proiect se leagă de tradiția baticului (batik în Bahasa Malay) din țări precum Indonezia, Malaysia, Thailanda, Sri Lanka sau Iran, fiind asemănătoare vopsitului ouălor de Paști! Coincidența substantivului comun batic din limba română (obiect vestimentar încă popular și încă utilizat în satele noastre, dar și de regina Angliei) cu batikul malaysian - țesătură din bumbac, in sau mătase, imprimată cu desene specifice fiecărei culturi - nu este doar o coincidență, ci o moștenire culturală masivă, încă foarte puțin prezentată de europeni în această lumină. Estetica și utilitățile baticului i-au garantat supraviețuirea peste secole, devenind în ultimul secol una dintre tehnicile larg utilizate ale artei decorative și fiind utilizată masiv în designul vestimentar al tuturor caselor de modă. Acest subiect reprezintă o punte de legătură între popoare și state fără istorii comune, distanțate geografic și cultural și făcând parte din familii geopolitice diferite, precum România și Malaysia. La noi, tematica atrage atenția asupra generațiilor din mediul rural, în special al celor în vârstă și s-ar putea expune (inclusiv virtual) modele de design specifice regiunilor etnice din România (spre exemplu Dobrogea, unde avem comunitățile de tătari și de turci).

Orice sugestie din Galați referitoare la aceste idei de proiecte este binevenită!

Citit 5433 ori Ultima modificare Miercuri, 30 Iunie 2021 02:10

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.