INTERVIU cu Excelenţa Sa ambasadorul Nineta Bărbulescu/ Cum sunt priviţi românii din Australia şi Noua Zeelandă

INTERVIU cu Excelenţa Sa ambasadorul Nineta Bărbulescu/ Cum sunt priviţi românii din Australia şi Noua Zeelandă

ES Nineta Bărbulescu alături de trupa de amatori "Ciuleandra"
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
1 comentariu

Contele Dracula face reclamă unui provider federal de internet în Australia, "Păsările în spaţiu" ale lui Constantin Brâncuşi reprezintă cea mai valoroasă operă de artă străină din Australia, iar în Tasmania, cel mai sudic stat australian, o mână de români inimoşi vorbesc limba română de parcă abia ar fi ajuns din România. Toate aceste realităţi le-am aflat de la o gălăţeancă, Excelenţa Sa Nineta Bărbulescu, ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă.

- Excelenţa Voastră, cât de numeroase sunt comunităţile româneşti din Australia şi Noua Zeelandă?
- Comunităţile româneşti din Australia şi Noua Zeelanda sunt, potrivit recensământului din 2011, de 12.000, respectiv, 1.400 persoane, însă în realitate apreciez că numărul este cel puţin dublu. Cei mai mulţi români se află în statul Victoria, la Melbourne şi în împrejurimi, apoi urmează statul New South Wales (Sydney), statul Queensland (Brisbane), statul Australia de Vest (Perth) şi statul Australia de Sud (Adelaide).

- Cum sunt priviţi românii pe acest continent?
- Povestea internetului din România a ajuns până aici, mai mult de un an de zile am văzut o reclamă a companiei australiene iinet, provider federal de internet, în care personajul principal era contele Dracula, iar România era pusă în contrast cu Australia, în defavoarea acesteia din urma! De altfel, singurul şoc pe care l-am resimţit în această ţară, când am ajuns cu întreaga familie, în octombrie 2013, este legat strict de viteza scăzută şi de costurile foarte mari ale internetului! Australienii sunt abia pe locul 60 mondial, noi ne disputam locul trei, în competiţie cu Coreea de Sud. Iar la servicii de internet acordate în reţeaua hotelieră, deţinem supremaţia mondială!

La Universitatea din Tasmania (UTAS) am găsit cea mai mare colecţie de artă modernă şi contemporană românească din emisfera sudică, intitulată colecţia Tyler, după numele unui australian care a petrecut aproape un deceniu la Bucureşti (în perioada 1973-1982), ca reprezentant al Fondului Monetar Internaţional, perioadă în care a intrat în relaţii de prietenie cu artiştii români ai epocii şi a achiziţionat peste 200 de picturi, sculpturi şi icoane româneşti de mare valoare! Ulterior, acesta le-a donat UTAS şi sper ca această colecţie de artă să devină itineranta în Australia şi Noua Zeelandă, astfel încât românii de la Antipozi să se bucure de recunoaşterea valorii inestimabile a culturii şi civilizaţiei româneşti şi pe aceste meleaguri!

Am fost mandră când Directorul Galeriilor Naţionale Australiene mi-a spus ca „Păsările în spaţiu” ale lui Constantin Brâncuşi, achiziţionate de Australia în 1973 la o licitaţie internaţională, reprezintă cea mai valoroasă operă de artă străină din Australia. Sunt cele mai mari păsări, în marmură albă şi neagră, comisionate de Brâncuşi pentru templul unui maharajah indian, proiect abandonat ulterior! La Canberra, "Păsările" sunt aşezate într-un spot deosebit, pe un ochi de apă, cu susur de apă, aşa cum a dorit artistul român, supranumit Patriarhul Sculpturii Moderne.

- În ce domenii lucrează românii din Australia şi Noua Zeelandă?
- Românii din Australia şi Noua Zeelandă sunt foarte bine integraţi în societatea australiană, îi găsim în toate domeniile profesionale, de la IT, chimie, transporturi, educaţie, cercetare, asistenţă socială la administraţiile locale şi federală. Spre exemplu, premiul pentru cea mai bună fotografie australiană a anului 2014 i-a fost acordat unui român din Melbourne, Radu Florea, care are această pasiune specială!

- Cât de legaţi mai sunt românii de la Antipozi de ţara natală?
- În Tasmania, cel mai sudic stat australian, am descoperit o mână de români inimoşi, care vorbesc limba română ca şi cum ar fi ajuns acum din România. Mi-au arătat o plachetă dezvelită de ei acum 25 de ani, în faţa Departamentului Imigraţiei din Hobart, imediat după Revoluţia Română, de care sunt foarte mândri!

Românii din Australia şi cei din Noua Zeelandă sunt foarte legaţi de ţara-mamă: la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 a fost pentru prima dată când s-a organizat o secţie de votare la Perth, în Australia de Vest, cel mai izolat oraş al lumii! Am avut ocazia să văd la vot patru generaţii de români din aceeaşi familie, inclusiv străbunicul de 86 de ani, emigrat în 1972 din Banatul sârbesc, sau o tânără însărcinată în luna a noua la turul I, care a venit cu pruncul în braţe la turul II al Prezidenţialelor! De altfel, românii de la Antipozi au simţit că au o influenţă mare asupra României când, cu şapte ore înainte de închiderea urnelor în România, candidatul Iohannis a postat pe Facebook faptul că a câştigat Preşedinţia României cu 95 la sută din voturi în Noua Zeelandă şi Australia.

- Am remarcat, în fotografia de pe site-ul ambasadei, că purtaţi în piept un mărţişor. Ce fac românii din Australia şi Noua Zeelandă pentru a menţine vii tradiţiile româneşti?
- Când mi-am depus scrisorile de acreditare la Wellington, la începutul lunii iunie 2015, am avut bucuria să dansez pe cântece populare cu românii din Auckland, membrii ai Asociaţiei "Doina". Iar la Perth, luna trecută, am asistat la debutul pe scenă al trupei de amatori "Ciuleandra" (foto), care a performat dansul cu acelaşi nume, un moment magic! Port cu mândrie costume populare româneşti din toate regiunile ţării, la diferite evenimente locale. La recepţia pentru marcarea Zilei Naţionale din 1 Decembrie 2014, am purtat un costum de olteancă, iar soţul meu, Dan Bărbulescu, un costum de bănăţean. Mi-ar face plăcere să port şi un costum popular din zona Galaţi, poate cunoaşteţi pe cineva care îmi va trimite unul!

- Ce condiţii ar trebui să îndeplinească şi care ar fi trebui să fie profilul profesional al românului pentru a se integra mai uşor în aceste state?
-  Emigrarea românilor în Australia şi Noua Zeelandă este un proces îndelungat şi, pe alocuri, dificil, România nefiind o ţară din Commonwealth. Calitatea de membru UE este un plus, ca şi o experienţă de muncă în Anglia sau Canada. Toate condiţiile impuse celor care doresc să ajungă în Australia ca turişti sau cu viză de munca sunt disponibile pe website-ul Departamentului Imigraţiei şi Protecţiei Frontierelor de la Canberra www.immi.gov.au.

O prioritate pentru mine este îmbunătăţirea tratamentului consular al cetăţenilor români care călătoresc în Australia. La 5 iunie 2015, Australia a renunţat la viza de tranzit impusă cetăţenilor români care călătoresc în Noua Zeelandă sau în statele din Pacificul de Sud. În 2014 am anunţat oficialii australieni că suntem interesaţi de negocierea unui acord bilateral pentru acordarea vizei de tip Work & Holiday cetăţenilor români cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, o facilitate care nu există în prezent. Aştept confirmarea acestora pentru iniţierea negocierilor şi sper să le finalizăm până la sfârşitul mandatului meu în Australia.

- Ce alte priorităţi mai aveţi ?
- Am mai multe proiecte, iată doar câteva dintre ele şi stadiul realizării lor. Amplificarea relaţiilor politice cu Australia şi Noua Zeelandă, spre exemplu prin facilitarea unui grup parlamentar de prietenie cu România în Parlamentul federal din Canberra, în Parlamentele locale australiene şi în Parlamentul unilateral de la Wellington.

Creşterea comerţului cu Australia, menţinând ritmul din 2014, când am reuşit amplificarea acestuia cu 44 la sută. De altfel, în magazinele multibrand din Australia, dar şi în magazinele de lux ale firmelor Armani sau Versace, am găsit de multe ori produse fabricate în România. Ţinând cont cât de aproape este China, faptul că sunt produse Fabricate în România aici este o dovadă a standardelor româneşti de calitate şi în acest domeniu.
Schimb de experienţă cu responsabilii domeniului educaţiei din Guvernul de la Canberra, extrem de competitiv şi cu o excelentă recunoaştere la nivel mondial pe segmentul academic şi valorificarea experienţei australiene din domeniul legislaţiei sectorului minier.

Facilitarea unor contacte între universităţi de prestigiu din România şi din Australia, respectiv din Noua Zeelandă, şi accesarea în comun a unor fonduri europene de tipul Horizon 2020; spre exemplu, în 2014, prin intermediul unor grupuri pe Linkedin intitulate Romanian Science and Technology Research Network (în prezent 92 de membri) şi Romanian – Australia Business Network (în prezent 124 de membri), Universitatea Ovidius din Constanţa şi o companie australiană din Canberra au primit un grant de mobilitate pentru un proiect în domeniul energiei solare.

Citeşte şi: FOTO/ Gălăţeanca Nineta Bărbulescu, AMBASADOR în Australia şi Noua Zeelandă

 

Citit 4874 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Februarie 2016 23:37

1 comentariu

  • postat de Dana Miercuri, 28 Octombrie 2015 19:27 64.46.249.*** Link la comentariu
    3
    4

    ceva e in neregula cu noi / sau un "blestem" .... nu cred ca cineva mai foloseste termenul de "excelenta" cand se adreseaza unui functionar public care traieste dintr-un salariu generos platit din taxele unui popor sarac, din taxele noastre. Cu atat mai mult, persoanele din aceasta categorie sint numite ( pe anumite criterii - fara amanunte acum ), dar in nici un caz votate print vot public - ceea ce le-ar fi dat o anumita recunoastere nationala. La urma urmelor - cum ne adresam cuiva - e o chestie de verticalitate, de coloana vertebrala, si depinde numai de noi sa schimbam lucrurile. Asta nu inseamna sa nu fim respectuosi, etc... Nimic personal cu ambasadoarea Barbulescu ( ar fi fost frumos tutusi sa-i fi atras atentia reporterului asupra modului de adresare anarhic...

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.