* Artişti precum Victor Socaciu (PSD), Ionela Prodan (PSD) sau Mihaela Mihai (PRM), care cântă despre necazurile sau dorul de casă al românilor din diaspora şi au concerte dese în străinătate pentru ei le pot oare reprezenta interesele în Parlamentul României? * Un pastor ar, oare, fi mai potrivit sau actualii parlamentari ai Diasporei merită să fie realeşi?
Gălăţenii de pretutindeni, plecaţi de voie sau de nevoie din ţară şi stabiliţi în lumea largă, merită să fie reprezentaţi aşa cum se cuvine în Legislativul României. Votul este în puterea lor, noi le spunem tot ce am putut afla despre cei care s-au înscris în cursa pentru cele patru locuri de deputat şi două de senator rezervate românilor din străinătate. La linia de start şi-au aliniat candidaţii: Uniunea Social Liberală (USL) - formată din PSD, PNL, PC şi UNPR, Alianţa România Dreaptă (ARD) - formată din PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul România Mare (PRM), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Partidul Naţional Democrat Creştin. Între noi fie vorba, unii dintre candidaţii propuşi n-au făcut mare brânză ca parlamentari naţionali şi tot ce-au mai prins a fost un colegiu peste hotare. La fel de adevărat este că notorietatea nu înseamnă, neapărat, şi cunoaşterea adevăratelor probleme cu care se confruntă românii din afara graniţelor ţării.
Colegiul nr.1 - Europa de Vest
Gălăţenii din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Ţările de Jos, pe scurt, din Europa de Vest au de ales între cinci candidaţi. Cântăreţul de muzică folk Victor Socaciu (USL) este deputat PSD de Mureş şi, în afara divorţului de Marina Almăşan, a reuşit să iasă în evidenţă cu o propunere legislativă care a stârnit protestul românilor: dublarea filmelor în limba română, în locul subtitrării cu care suntem obişnuiţi. ARD a mizat tot pe deputatul PDL pentru Diaspora William Gabriel Brînză, rezident în Spania. Dacă Brînză şi-a făcut datoria faţă de gălăţenii de pretutindeni, înseamnă că îşi merită votul. Au intrat mai în cursă şi secretarul general al PP-DD Spania, Mihai Aurelian, Graban Zsolt Attila (UDMR) şi Silviu Ştefan Molnar (PRM), asistentul lui Corneliu Vadim Tudor acreditat la Parlamentul European.
Colegiul nr.2 - Europa de Est şi Asia
Gălăţenii din Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova, Turcia până hăt!, în Japonia, au parte, în majoritate, de candidaţi de peste Prut. USL vine cu Victor Alexeev, om de afaceri şi director comercial şi pentru dezvoltare al unei companii mixte moldo-irlandeze, preşedintele PSD România în Republica Moldova. ARD l-a înscris în cursă pe consilierul prezidenţial Eugen Tomac (PDL). Din Botoşani vine Daniel Alexandru, candidatul PER, fost membru PDL, dovadă că încă mai ocupă funcţia de director adjunct la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Alternativele sunt: Kovacs Richard (UDMR) şi Gheorghe Viţă (PP-DD) - preşedintele PP-DD Basarabia, administrator al propriei firme de consultanţă şi Natalia Emciuc (PRM).
Colegiul nr. 3 - Australia, Canada, Noua Zeelandă, SUA
Gălăţenii din Canada, Americi, Australia şi Noua Zeelandă au parte de cea mai bogată ofertă electorală. Dacă le place muzica populară, atunci pot opta pentru cântăreaţa Ionela Prodan (Ionela Tănase, pe buletinul de vot), propusă de PSD, care va candida din partea USL. ARD vine în contrapartidă cu Mircea Lubanovici, deputat PDL Diaspora, un sucevean emigrat în SUA încă din 1985 şi devenit om de afaceri. Pe buletinul de vot îi vor mai găsi pe: George Sîngeorzan (PER), Abraham Zoltan - Robert (UDMR), George Celestino Hristescu (PP-DD), Samoilă Pirău (Partidul Naţional Democrat Creştin) şi Guţu Nicolae (PRM).
Colegiul nr. 4 - Orientul Mijlociu şi Africa
Obiectiv vorbind, partidele nu şi-au prea bătut capul cu candidaţii pentru Orientul Mijlociu şi Africa, aşa că nu vă putem spune prea multe despre ei. Gălăţenii din Israel, Afganistan, din ţările africane şi statele arabe au de ales între politologul Ovidiu Alexandru Raeţchi (PC), propus de USL, jurista democrat-liberală Cristina Baturi (ARD), ecologista Niculiţa Ghiţă, preşedinta Comunităţii Române „Sf. Ştefan cel Mare” din Atena, Grumar Robert Csongor (UDMR) şi Virginia Mircea (PP-DD).
Cine vrea să fie senator?
Pentru cele două mandate de senator al diasporei româneşti, Pământul a fost împărţit în două. Pentru Colegiul nr. 1 care cuprinde Colegiile 1 şi 2 de deputat, adică Europa şi Asia, principalii combatanţi sunt Riceard Viorel Badea (ARD), actualmente senator PDL pentru Diaspora şi Cristian David (USL), fost ministru al Administraţiei în Guvernul Tăriceanu şi actualmente senator PNL. Se luptă pentru acelaşi mandat: ecologistul Ion Săvoiu, fost lider al PDL în Peninsulă, Hantz Peter-Bela (Partidul Popular Maghiar din Transilvania), Nagy Zoltan-Levente (UDMR), Eugen Costinel Mihalache (PP-DD) - fost şef la secţia consulara Oslo, în prezent administrator al propriei firme de consultanţă, şi cântăreaţa Mihaela Mihai (Mihaela Neagu, pe buletinul de vot) din partea PRM.
Unii dintre candidaţii înscrişi în Colegiul senatorial nr. 2 care cuprinde Colegiile 3 şi 4 de deputat, adică Americile, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Africa au avut deja parte de contestaţii din partea românilor, care nu sunt deloc încântaţi să le dea votul! Unul dintre cei vizaţi este Eugen Roventa (ARD) - doctor în matematici aplicate la Facultatea Glendon a Universităţii York, Toronto. Critici au apărut şi la adresa celor două feţe bisericeşti: Dorel Sîngeorzan - episcop în "Church Of God" şi fondator a corporaţiei One World Delivery Corp, propus de PER şi Doru Liviu Ilioi (PP-DD) - pastor penticostal în Statele Unite. Ceilalţi candidaţi, despre care, din păcate nu vă putem spune mai multe sunt Anghel Adrian (USL), Kovacs Peter (UDMR) şi Carolina Floare Ilica (PRM).
Dacă niciunul dintre aceşti candidaţi nu vă merită ştampila cu menţiunea „VOTAT”, atunci aveţi la îndemână votul de blam - votul alb! Legea alegerilor a stabilit că buletinele rămase neatinse de ştampila de vot nu vor mai fi considerate voturi nule, ci votul albe şi chiar dacă nu vor atârna în balanţa împărţirii mandatelor vor spune multe despre încrederea şi părerea cetăţenilor despre candidaţi.
