Gălăţeni care au uimit lumea - Melchisedec Ştefănescu

Gălăţeni care au uimit lumea - Melchisedec Ştefănescu
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Primul episcop al Dunării de Jos, istoric şi academician, Melchisedec Ştefănescu a fost unul dintre cei mai mari cărturari ai epocii sale şi „bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii contemporani”, după cum îl caracteriza B.P.Hasdeu.

Mihai Ştefănescu s-a născut, pe 15 februarie 1823 , în satul Gârcina, din judeţul Neamţ, fiind al treilea din cei 15 copii ai unei familii preoţeşti. A studiat la Seminarul de la Socola între 1834 şi 1843, iar apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848-1851), unde a obţinut titlul de „magistru în teologie şi litere”. A predat la Socola timp de zece ani, după care, cinci ani, a fost profesor şi director la Seminarul din Huşi.

S-a călugărit cu numele de Melchisedec în anul 1843, parcurgând rând pe rând toate treptele ierarhiei bisericeşti. Pe 10 mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a numit episcop al Dunării de Jos. Cea dintâi preocupare a sa în această funcţie a fost să zidească biserici în majoritatea localităţilor eparhiei, în Galaţi fiind sfinţite în perioada respectivă, printre altele, bisericile „Sfinţii Împăraţi” şi „Izvorul Tămăduirii”. A rămas la Dunărea de Jos timp de 15 ani, aceasta fiind cea mai îndelungată perioadă din viaţă petrecută într-un singur loc. În 1879 a fost ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte.

Melchisedec Ştefănescu a luptat pentru Unirea Principatelor, iar după înfăptuirea acesteia a sprijinit reformele lui Cuza şi, mai târziu, Războiul de Independenţă. Deşi nu era înregimentat politic, a fost senator şi ministru al Cultelor (1860). A militat pentru recunoaşterea autocefaliei bisericii din România.

A fost unul dintre istoricii de seamă ai epocii sale şi a publicat, pe lângă manuale şi lucrări didactice, însemnări despre bisericile din Moldova, monografii de eparhii sau biografii de ierarhi. A tradus din limbile slavonă, germană şi greacă.

În timpul vieţii, a trimis numeroşi tineri la studii în Rusia, iar prin testament a creat o fundaţie ce acorda burse de studii la Academia din Kiev. Biblioteca de peste 2.500 de volume şi colecţia numismatică le-a donat Academiei române, al cărei membru titular a fost din anul 1870, când a devenit primul cleric academician.

„Cel mai învăţat episcop al românilor” s-a stins din viaţă la Roman, pe 16 mai 1892.

Citit 8291 ori Ultima modificare Joi, 14 Februarie 2013 10:25

4 comentarii

  • postat de C.Lumina!
    Miercuri, 27 Februarie 2013 09:40
    Pentru Dl Voiculescu ,ati omis alti mari "GALATENI " eu i-am "botezat" venetici.....Ni(mi)ca,Bacalbasa ,Paslaru si lista ramane deschisa,E VORBA DE LISTA RUSINII....!!!Daca au ,ca de unde nu e nici DUMNEZEU NU CERE !!!
    0
    0
    Raportează
  • postat de Mircea
    Duminică, 17 Februarie 2013 20:26
    Cat suntem de nerecunoscatori ! E posibil sa uitam unul dintre cei mai mari carturari romani care a slujit la Galati!?
    Dar voi , vitelor, care studiati religia, nu aveti nimic de spus? Ati citit macar , partial, opera maiestuasa pentru acele vremuri a distinsului prelat? Mi-e rusine cu voi !
    0
    0
    Raportează
  • postat de contra
    Duminică, 17 Februarie 2013 18:38
    Alt mason!
    0
    0
    Raportează
  • postat de voiculescu
    Vineri, 15 Februarie 2013 11:30
    In ciclul Galateni care au uimit lumea nu uitati sa ajungeti si la contemporani. Nu uitati de avocatul Boldea si doctorul Dobos. Sau inginerul in inginerii imibiliare, marele Durbaca si notarul de casa, nea Ciuca.
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.