Experienţa unui cadru didactic gălăţean în Norvegia. Ce înseamnă să fii ELEV în Ţara Fiordurilor (FOTO)

Experienţa unui cadru didactic gălăţean în Norvegia. Ce înseamnă să fii ELEV în Ţara Fiordurilor (FOTO)

(Foto) Aşa arată holul interior al "Lunde 10-årige skole"
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)
5 comentarii


Şcoli spaţioase, în pas cu tehnologia modernă, două cadre didactice şi, la nevoie, unu sau doi asistenţi şcolari, pentru fiecare clasă de 30 de elevi, ore de predare pe grupe, înot şi îndeletniciri practice cuprinse în programa şcolară alături de matematică şi limba engleză. Nu, nu vorbim de vreo şcoală privată, ci de învăţământul de stat din Norvegia. De unde am aflat toate acestea? De la o gălăţeancă stabilită în Ţara Fiordurilor, despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă”: Marlena Chirilă Røimål, care profesează la "Lunde 10-årige skole", şcoala de zece ani din localitatea Lunde, din districtul Telemark, aflat în sud-estul Norvegiei, la 250 kilometri de capitala Oslo.

Avem nevoie şi de ingineri, şi de strungari

„Toţi copiii, tinerii sunt integraţi în sistemul educaţional şi se încearcă să se găsească o soluţie pentru fiecare. Avem nevoie de tehnicieni, ingineri, doctori, profesori, dar în aceeaşi, măsură de strungari, lemnari, electricieni, agronomi etc... De aceea este important ca sistemul de învăţământ să creeze premize de a se descoperi, stimula şi dezvolta aptitudinile elevilor: unii către linia teoretică, alţii către cea practică sau culturală”, a subliniat Marlena Chirilă Røimål.

„În învăţământul obligatoriu (clasele I-X) nu există repetenţie, şi avem în clase elevi cu diferite probleme de sănătate, fizice, psihice, Down sindrom, etc. Aceşti elevi au asistenţă specială şi plan de învăţământ diferit. Ideea de a-i avea prezenţi în şcoala obligatorie este de a-i integra într-un mediu normal şi sănătos de viaţa, de a dezvolta empatia şi simţul de accept al celorlalţi elevi faţă de cei cu handicap, de a învăţa să se accepte şi să respecte diferenţele dintre indivizii societăţii. Pentru cei nevăzători şi fără auz avem şcoli speciale”, a punctat cadrul didactic.

Materii de bază

Materiile de bază pe care se pune mult accent sunt norvegiana, matematica şi engleza, iar orele de predare ale acestora se fac pe grupe, nu cu toată clasa. „Şcolile noastre în general, nu numai cea din Lunde, sunt spaţioase, cu multe săli de clasă, săli de studiu de diferite mărimi, şi se încearcă să se ţină pasul cu tehnologia modernă a zilelor noastre. Acest lucru ne permite să fim flexibili şi inovativi în modul de organizare a orelor.

Majoritatea claselor au în jur de 30 elevi. O clasă de 30 de elevi (la clasele I-VII) are două cadre didactice. Fiecare elev este evaluat individual şi dacă se constată că există unul sau mai mulţi elevi care au nevoie de mai multă «atenţie» şi «ajutor» atunci alături de cele două cadre didactice se adaugă unu-doi asistenţi şcolari (personal cu pregătire în domeniu)”, ne-a povestit Marlena Chirilă Røimål.

Teorie şi practică

La ciclul primar şi gimnazial dascălii încearcă să împletească teoria din clasă cu practica în aer liber la biologie, geografie, cunoştinţele naturii şi chiar matematică! De pildă sistemul metric sau calcularea ariei prin măsurători afară. „La clasele I-IV, o mare parte din orele de educaţie fizică, geografie şi cunoaşterea mediului înconjurător se pot combina prin excursii pe munţii din împrejurimi. Aici se combină mişcarea cu orientarea şi recunoaşterea vegetaţiei din mediul unde trăim. În acelaşi timp stimulăm gustul copiilor de a folosi, iubi şi respecta natura înconjurătoare, gustul de a petrece timpul liber în mijlocul naturii, în aer liber”, spune profesoara.

Orele de lucru manual sau îndeletniciri practice se desfăşoară în atelierul specializat pentru că toţi elevii, indiferent de sex, trebuie să-şi acumuleze cunoştinţe atât de lemnărie, strungărie, cât şi de croitorie, broderie, tricotaj.

Mişcare în aer liber

„Mişcarea în aer liber şi orele de educaţie fizică ocupă un loc important în programul şcolii. Orele de educaţie fizică se desfăşoară fie în sala acoperită fie pe terenul de fotbal, handbal sau baschetbal, în aer liber, depinde de vreme şi anotimp. Tot în programul obligatoriu de învăţământ sunt incluse ore de înot. Acestea se predau în cursul clasei a II-a, într-un mod organizat pe grupe de elevi. Din statistica anilor, 98 la sută din elevi învaţă să înoate la sfârşitul cursului. În februarie, în fiecare an, şcoala organizează o zi de activităţi de iarnă în aer liber: schi, patinaj, construire de iglu”, spune Marlena Chirilă Røimål.

Şi asta nu e tot! Fiecare clasă a VII-a începe cu o tabără educativă de zece zile. Şcoala Lunde a avut o colaborare de ani de zile cu o tabără de la coasta de sud, unde elevii au posibilitatea să înveţe despre vegetaţia şi vieţuitoarele de la coastă (ceea ce nu avem noi aici). În acelaşi timp se pune accent pe socializarea elevilor prin activităţi practice şi în aer liber: pescuit, canoe, înot.

Fără note până la clasa a VIII-a

„Nu avem note până în clasa a VIII-a. Elevii de la clasele I-IV sunt încurajaţi cu calificative orale şi se încearcă să se ascută simţul de concurenţa într-un mod subtil fără a crea diferenţe între elevi. Se pleacă de la ideologia că în orice individ există o valoare care trebuie valorificată.

La clasele V-VII, elevii cunosc deja importanţa educaţiei, a şcolii. Această perioadă este foarte importantă deoarece trebuie să-i pregătim mental şi să-i înarmăm cu cunoştinţe solide pentru a face fată perioadei de evaluare: clasele VIII-X, pentru că media notelor din aceste clase este "cheia" de intrare la liceul dorit.

La sfârşitul claselor a IV-a şi a VII-a se fac testările naţionale la norvegiană, matematică şi engleză. Subiectul testelor este stabilit de o comisie la nivel naţional. La sfârşitul clasei a X a există examen scris şi oral”, ne-a relatat Marlena Chirilă Røimål.

Orar norvegian

Pentru că orarul elevilor români a suscitat mereu discuţii, iată cum arată un orar norvegian. Numărul orelor de predare pe săptămână în şcoala obligatorie norvegiană diferă. La clasele I-IV - 18 ore, la clasele V-VII – 20 de ore şi la clasele VIII-X – 22 de ore.

Temele nu trebuie să răpească mai mult de trei ore pe zi!

Fiecare an şcolar are 190 de zile. Structura anului şcolar diferă de la an la an, dar numărul total de zile rămâne acelaşi. Anul şcolar precedent a început pe 14 august şi s-a terminat pe 19 iunie. Elevii au avut: vacanţă de toamnă 6-12 octombrie, vacanţă de Crăciun - 19 decembrie-5 ianuarie, vacanţă de iarnă - 16-22 februarie, vacanţa de Paşte - 30 martie-6 aprilie.

Citit 5528 ori Ultima modificare Vineri, 18 Septembrie 2015 10:08

5 comentarii

  • postat de @Seneca Luni, 05 Octombrie 2015 15:48 109.166.208.*** Link la comentariu
    1
    5

    Norvegienii n-au nevoie de olimpiadele voastre tampite.
    Rolul.scolii nu e sa produca o mana de olimpici care sa munceasca, mai traziu, pentru diverse companii/state straine.
    Rolul scolii e sa NU produca analfabeti pe banda rulanta si sa educe masele.
    Las-o balta cu sinuciderile!!!!!
    Uita-te mai bine la rata violurilor in scolile romanesti!!

    Raportează
  • postat de Seneca Sâmbătă, 03 Octombrie 2015 21:33 79.116.111.*** Link la comentariu
    3
    3

    Doar o singura intrebare:
    De rata de sinucidere a adolescentilor din tarile scandinave a crescut ingrijorator - si cum de coincide cu implementarea noului model invatamant? Hai sa nu vedem doar cum invata elevii si sa ne gandim de ce se sinucid dupa ce termina minunata scoala norvegiana!!!
    Are lucruri bune invatamantul norvegian? Da, in mod sigur ca are?
    Dar cum poti sa ajungi medic, inginer adica o persoana cu studii superioare cand in clasele VIII-X sunt 22 ore/sapt : 5 zile = 4h24m pe zi?
    Pana si invatamantul american are mai multe ore decat cel norvegian mult laudat de dvs.
    Ceva materii cultura de generala si/sau specifica gen: geografie, istorie, biologie, chimie, fizica, economie, informatica, etc, unde si cand se fac ca la 4 ore/zi nu cred ca mai incap!!!
    Una peste alta, cu o asa scoala 'deosebita' nu prea s-a auzit de elevi norvegieni premianti la concursurile internationale!
    De ce oare?

    Raportează
  • postat de khalil Duminică, 27 Septembrie 2015 20:16 78.97.254.*** Link la comentariu
    1
    1

    pfui maicultza...cu asa scoala , e de inteles de ce nordicii importa medici , ingineri si uite , chiar si cadre didactice . sa fie la ei acolo asa...ca sa aiba un' se duce ai nostri ;)

    Raportează
  • postat de dudau lidia Marți, 22 Septembrie 2015 17:27 109.98.15.*** Link la comentariu
    0
    5

    Felicitari pt articol,speram ca si cei din conducerea invatamantului sa se inspire din educatia nordicilor, multumesc

    Raportează
  • postat de Marcu Vineri, 18 Septembrie 2015 14:07 109.166.208.*** Link la comentariu
    1
    15

    De ora de religie, nu se pomeneste nimic, nimic?! La inceputul anului scolar, nu vine soborul de preoti sa binecuvinteze cadrele didactice, copiii si parintii?!
    Dar de ora de educatie sexuala, nu pomeniti?! Sau la ei e ca in jud Vaslui, unde se invata practic, cum trebuie procedeaza?
    Astia nu invata nimic, nimic???

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.