„Şotronul”, „Elasticul”, „Ţară, ţară, vrem ostaşi”, „Raţele şi vânătorii”, „Telefonul fără fir”, „Tombola” jocurile care le-au bucurat copilăria românilor din Trieste şi din Regiunea FVG, au fost redescoperite de cei care ajuns acum părinţi, şi împărtăşite copiilor lor.
Grupul „Albinutzele” al românilor din Trieste şi FVG, a pus la cale o adevărată petrecere românească de Ziua Internaţională a Copilului. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 3 iunie, la Oratorio Borgo San Sergio şi a reunit - după cum am aflat de la una dintre organizatoare, gălăţeanca Adriana Ingrid Patriche - aproximativ 20 de copii cu vârste cuprinse între un an şi 12 ani. Au fost prezenţi părinţii copiilor, în marea majoritate români, dar şi tătici italieni şi chiar o mămică din Indonezia, dar şi câţiva membri ai comunităţii româneşti din nord-estul Italiei care, chiar dacă nu sunt părinţi, au ţinut să guste din nostalgia şi bucuria jocurilor copilăriei, şi să semene în sufletele şi minţile celor mici spiritul românesc. Ideea organizării unei petreceri din care nu au lipsit jocurile româneşti, dansurile populare româneşti, tortul, dar şi un moment vesel de I.L. Caragiale, s-a născut frumos şi spontan, la o întâlnire a mamelor românce în parc. Mame care îşi doresc să-şi asculte copii vorbind româneşte şi să-i vadă ducând mai departe tradiţiile româneşti. Numai că, oricât de mult ar vorbi româneşte acasă, din momentul în care pleacă la creşă, grădiniţă şi apoi şcoală, copiii ajung să comunice mai mult în italiană. Şi chiar în parcuri, la joacă, vorbesc italiana în care mai strecoară câte un cuvânt românesc – „pisicuţă”, „căţeluş”. „Nostalgia copilăriei noastre o simţim mult mai mult aici, în străinătate. Pentru noi este important a avea o comunitate organizată mai ales din perspectiva copiilor! Şi dacă nu-i învăţăm noi tradiţiile copilăriei noastre, cine să-i înveţe?”, ne-a mărturisit Adriana.
Rădăcini regăsite
Pentru că, de când n-au mai jucat „Elasticul”, mămicile mai uitaseră regulile, au apelat la internet. Şi au descoperit, cu surprindere, că între „Elasticul” jucat la Galaţi şi cel jucat la Sibiu, de unde vine Geanina Constanţa Covaci, cealaltă mămică organizatoare, sunt ceva diferenţe! „A fost minunat să descoperim lucrul acesta şi să ne distrăm împreună cu copiii. A fost, nu numai pentru ei, dar şi pentru noi, o regăsire a rădăcinilor noastre!”, ne-a spus Adriana. Cu ajutorul unei pălării puse la dispoziţie de Adriana, sibianca Geanina a pus la cale, cu talent, un moment de teatru. Pentru copii a fost amuzant să-l cunoască pe „Bubico”, iar pentru părinţi a fost emoţionant să retrăiască scenetele comice ale copilăriei. Al treilea organizator a fost un tătic de excepţie, Vasile Neacşu, din Pitești, care s-a ocupat de muzică. Foarte apreciate au fost mixajele propuse de DJ Wasy atât cu melodiile pentru copii cât si pentru părinți, precum si numărul de animație a soției sale, Alina.
„O lume minunată”
„Grupul nostru se numeşte Grupul Albinutzelor, aşa că a fost o surpriză a mea şi a Geaninei pe care am pregătit-o cu copii, fără ştirea părinţilor. Am făcut din hârtie creponată fustiţe şi aripioare pentru fetiţe, şi mantouri pentru băieţi, şi am dansat pe melodia „O lume minunată” a lui Mihai Constantinescu. Ne-am bucurat şi noi, şi ei. A fost emoţionat pentru părinţi să-şi vadă copilul că dansează pe ritmurile unei melodii pe care nu au mai auzit-o de atât de multă vreme!”, ne-a povestit Adriana. Părinţii s-au prins şi ei între ei în dansuri populare! De pildă în „Ciuleandra”, pe care au jucat-o şi la protestele împotriva corupţiei, din luna februarie, de la Trieste. Şi nu mică le-a fost bucuria când, de bună-voie, cei mici au venit şi s-au prins şi ei în joc! Petrecerea românească de Ziua Copilului a fost o premieră, dar rezultatul, sută la sută pozitiv, i-a făcut pe părinţi să se gândească la acţiuni similare viitoare.
Gest impresionant din partea grecilor
După cum am aflat de la gălăţeanca Adriana Ingrid Patriche, în timpul pregătirilor pentru sărbătoarea dedicată copiilor şi copilăriei româneşti, a existat un gest impresionant de solidaritate din partea comunităţii greceşti. Românii erau în căutarea unei săli pentru petrecere, şi, cum rezervările se fac cu două luni înainte, n-a fost uşor. „M-a sunat chiar preşedintele comunităţii greceşti şi mi-a spus: Vă oferim, gratuit, sala noastră! Un gest de la comunitate la comunitate! Gestul lor a fost nemaipomenit! Spiritul de a se ajuta comunităţile între ele este extraordinar”, ne-a povestit Adriana.
„Ţin să mulţumesc comunităţii greceşti care este foarte bine organizată, activă”, a ţinut să spună Adriana. „Am vrut mult să profităm de această oportunitate de a beneficia gratuit de o sală pentru petrecerea noastră de 1 Iunie! Dar pentru că noi suntem români cu obraz, şi, între timp, până să vină oferta grecilor, găsiserăm o altă sală şi ne dădusem cuvântul faţă de proprietari, chiar dacă am plătit, am respectat înţelegerea încheiată”, ne-a povestit Adriana Ingrid Patriche.
Cât de mare-i România din Diaspora
Pe meleaguri străine, România nu mai cunoaşte limite administrativ teritoriale sau orgolii locale, e România şi atât. Merită să aflaţi, însă, din ce zone provin părinţii care şi-au adus copii la petrecerea românească de 1 Iunie organizată de o gălăţeancă şi o sibiancă: Satu Mare, Slatina Piteşti, Harghita, Miercurea Ciuc, Ploieşti, Oradea, Roman – Piatra Neamţ şi Sighetul Marmaţiei. „Am fost toţi la eveniment, oraşe diferite, dar unite prin spiritul românesc”, ne-a mărturisit Adriana Ingrid Patriche.
Foto: Vlad Ştefan şi Adriana Ingrid Patriche
