Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
DULCE CONTEMPORAN (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 22 Martie 2025
Dară, înc-o dată dară, cine este vinovatul/ că v-aţi uns cu „oceni plohoi” şi vă scârţâie „krivatul”?/ că vă îmbrăcaţi „rubaşka” şi că vi se vede aia/ când urlaţi „mî hocim vostok” şi vă devoraţi tigaia?/ cine a vota infernul, frâna, împăratul roşu?/ cine i-a suflat găinii libidoul şi cocoşul?/…
DULCE CONTEMPORAN (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 21 Martie 2025
Dar ce zgomot se aude? triluri lungi de păsărele?.../ Nu-i nimic: pe sub fereastră trece visurile mele!// Şchioape sunt... au fost... (odată!)... drepte, lungi, frumoase, zvelte/ până când le transformară impostorii în unelte;/ până când şobolănimea le-a scos unghiile, ochii.../ şi cu labele păroase le-au cotrobăit sub rochii;/ până când…
Un ATEU, doi POEȚI și un PROZATOR
Scris de Ion Zimbru Joi, 20 Martie 2025
Nu vrea să plece. Nici de-al naibii nu vrea să se ducă. Nici în ruptul capului nu se dă dus. Orice argument este de prisos. Nici o ameninţare şi nici o mustrare nu-l poate determina să-şi ia inima-n dinţi şi picioarele de-a spinarea... şi să-şi urmeze calea. Cică nu-i convine.…
BUCURIADA COPIILOR SĂRACI
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 19 Martie 2025
Moto: "Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă." (Octavian Paler)Mamă, câte oase are porcul din Alimentară!/ Uite ce măsline grase putrezesc în galantar!/ Oare…
TRĂIEȘTE-ȚI CLIPA!!!
Scris de Ion Zimbru Marți, 18 Martie 2025
Atunci mi se părea foarte departe până Acolo. Aşa de departe mi se părea, încât nici nu credeam că există acest Acolo. Mi se părea departe în lungime, dar şi în timp. Încercam să ajung măcar cu gândul, dar dădeam peste imposibil. Deseori, şi în joacă, însă şi în serios,…
VIAȚA ÎN METRU ANTIC
Scris de Ion Zimbru Luni, 17 Martie 2025
1. Prefaţă Şi se anunţă brumă... şi se mai/ anunţă un turnir de crizanteme!/ aşteaptă lănci şi mai aşteaptă cai.../ şi eu - heraldul gloriei supreme!// 2. Cuprins Ia floarea aceasta rănită în toate războaiele dinaintea şi din timpul Vechiului Testament, în toate războaiele din timpul Noului Testament, în toate…
ÎNTR-O PRIMĂVARĂ (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 15 Martie 2025
După cum ziceam în ziarul de ieri, mama merge în vizită la Marghioala, fata ei vitregă şi sora mea aşijderea, să vadă cum se comportă găina pe ouă, cloşca pe care i-o dăduse cu o săptămână în urmă. Nu bate la poartă, că poarta lipseşte de acasă. Strigă. Nu răspunde…
ÎNTR-O PRIMĂVARĂ (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 14 Martie 2025
Sora mea vitregă are casă-n vârful dealului. După ce i-a murit bărbatul strivit de tractor în fundul râpii, a început s-o ducă şi mai rău. N-are aproape de nici unele şi nici nu dă semne că ar vrea să aibă, adică să se întrebuinţeze cum femeile din cest cătun binecuvântat…
NU MĂ MAI DOARE NIMIC
Scris de Ion Zimbru Joi, 13 Martie 2025
Mă aflu pe-un hol de Spital... Mare. Pe-un hol lung şi descurajator. Şi plin ochi cu suferinţă. Aştept trei doctori în medicină. Care nu (mai) vin. Ori vin, dar n-am eu răbdare. N-am răbdare pentru că am trei afecţiuni/ defecţiuni principale: una mecanică, una electrică şi una atomică. Şi încă…
HALUCINOGENĂ și ADEMENITOARE
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 12 Martie 2025
Sunt acasă, în casa părinţilor mei, în odaia cea micuţă, cu ferestruică înspre cel mai frumos Răsărit. Citesc pe-ndelete „Corbul” lui Edgar Allan Poe, în sublima traducere a lui Ştefan Augustin-Doinaş. Citesc acest poem al destrămării şi al descompunerii, al halucinaţiei şi al deznădăjduirii, al resemnării, dar şi al visării…
CINCI SCRISORI DESCHISE PENTRU TOȚI
Scris de Ion Zimbru Marți, 11 Martie 2025
Se năruie oglinda...şi Zeii intră-n stânci./ Cresc aripile Tainei şi putrezeşte Cina./ Ce negură se lasă de-acum tocmai atunci!.../ Sunt iarbă până unde a ostenit Lumina!// Vine iarna peste mine, cu şenile de zăpadă./ Mi se-nfige-n creier Crucea subţiindu-se de ploi./ Am trecut de primul viscol, care-a vrut să mă…
GLORIE ȘI NEBUNIE
Scris de Ion Zimbru Luni, 10 Martie 2025
Regretul meu este egal cu părerea de rău a timpului care se duce. E o năstruşnicie normală această ducere. Unii oameni se distrează. Unii oameni plâng. Eu mă visez balastieră din care muşcă lopata şi târnăcopul. Îmi visez şi toţi prietenii din care muşcă gloria şi nebunia. Mă visez desenând…
CHEMAREA PĂDURII (VII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 08 Martie 2025
Şi mâncăm! Şi se satură toţi şi toate din blidul mamei! Şi păsările! Şi animalele! Şi se face vreme şi timp de plecare! Sărut mâinile Mamei! Sărut mâinile Mumei şi-l îmbrăţişez pe Silvan! Lupii şi căprioarele şi iepurii şi vulpile şi mistreţii şi bursucii...rămân în pădure, care-ncotro, să-şi urmeze şi…
CHEMAREA PĂDURII (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 07 Martie 2025
Sărut mâinile mamei şi mă aşez pe covorul de frunze, faţă-n faţă cu ea! Când să încep a mânca din strachina cu chişleag, dinspre inima codrului apare Muma Pădurii, bucuroasă, sănătoasă şi însoţită de fiul ei, Silvan! În spatele lor, un lup! Şi zeci şi sute de păsări! Şi căprioare!…
CHEMAREA PĂDURII (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 06 Martie 2025
Sigur că da! Sigur că da! Vorba lui Grigore Vieru: „Cum să nu mai vină mama? Cum să cadă frunza?”... Da, iat-o, e aici! Sunt cu ea, acolo! La prăşit păpuşoi şi fasole! Şi mă întreabă dacă mi-am făcut lecţiile pentru la şcoală, dacă am scris citeţ, dacă nu am…
CHEMAREA PĂDURII (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 05 Martie 2025
Da, aşa-mi şopteşte Muma Pădurii: "Vezi că mai la deal... te aşteaptă mama ta!". Da, îmi vine să cred, însă sunt destul de spăimântat! Nu de frică, ci de faptul că nimeni nu poate (n-o să poată) considera veridică această perspectivă! Toţi vor râde şi vor zice că-s elucubraţiile unei…
CHEMAREA PĂDURII (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 04 Martie 2025
Da, e vocea mamei! Însemnează că trebuie să fie (şi ea) pe aici, pe undeva! Şi chiar încep să cred din ce în ce mai mult că n-a murit! Şi o aud cu douăsprezece versuri tulburătoare ale lui Grigore Vieru: "- Pui golaşi cum staţi în cuiburi/ Fără plăpumioare?/ -…
CHEMAREA PĂDURII (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 03 Martie 2025
Da, mă cheamă pădurea! Oare ce vrea să-mi spună? Cred că s-a săturat de atâta şi atâta tăcere! Sunt convins că vrea să-mi mărturisească cine a nenorocit-o! Şi cine a furat-o mai ceva ca-n codru! Cum va să-mi spună, oare? Că doar nu-i om, n-are gură, n-are proprietăţile pădurarului Hurduc,…
CHEMAREA PĂDURII (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 01 Martie 2025
Circul spre Bârlad. Pe drumuri lăturalnice, nu pe şosea. E mai bine prin colburi. Fiindcă merg per pedes, cum trimişii departe, să ducă veşti, să aducă veşti. Trec de Târgu Bujor. Deja am o zi şi o noapte (cu opririle pentru mas) de când m-am plecat din Galaţi. Mai am…
AVERTISMENT
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 Februarie 2025
E de-o vârstă cu mine, învaţă (?) la un liceu teoretic din târgul Bârladului, m-a îmbrobodit să cred că-i aleasa mea pe viaţă şi pe moarte... şi o cheamă Agripina. Pe mine mă cheamă mama la colţul de nord-est al casei noastre cu cer la uşă şi-mi spune clar la…
Capătul Celuilalt Celălalt
Scris de Ion Zimbru Joi, 27 Februarie 2025
În fiecare zi, fără merinde şi veşminte preţioase, merge la capătul celălalt. Stă exact pe marginea lui... şi priveşte în Sine. Nu poartă bijuterii scumpe, dar sunt distincte şi încărcate cu povara sentimentelor viitoare. Poară greieri în păr şi aminteşte frumuseţea clasică elină. Cu fruntea rezemată de genunchi, seamănă cu…
JURNAL de RĂZBOI
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Februarie 2025
Faceţi linişte în tranşee! Vă ordon, faceţi linişte în tranşee! - tună comandantul ciuruit de gloanţe rătăcite, obligat de cuvântul/ordinul altor şi altor mulţi distinşi comandanţi. Nu vă jucaţi cu duşmanii! Voi sunteţi duşmanii lor! - abia mai răsuflă acelaşi comandant în cădere liberă, sătul de frică, plictisit/scârbit de târcoalele…
CARE
Scris de Ion Zimbru Marți, 25 Februarie 2025
Ieri, în drum spre autobuzul care circulă de sfârâie asfaltul şi face legătura între „dormitorul” Sfântul Lazăr şi gara CFR, întâlnesc două persoane (şi personaje) foarte cunoscute în spaţiul Mioritic a/real: Ion Mutelcă şi Vasile Cherpedin. Ceşti doi octogenari se duc în/spre marginea oraşului. Se duc pentru ca să ia…
RADIOGRAFIE NAȚIONALĂ
Scris de Ion Zimbru Luni, 24 Februarie 2025
Este cazul (cred că-i cazul) să ne dăm o ţâră sama/ cât de mare e distanţa de ”Si Vis Amari, Ama!”.../ cât de mult se-ndepărtează de la rost şi de pe cale/ ceşti cuplaţi la zgomotoare, ceşti săriţi din balamale,/ ceste lungi şi scurte dive prin "boema" lustruită/ de triumful…
