Sigur că da!...Oraşul se scufundă! Nu avem bani! Nu avem specialişti! Nu avem chef! Nu avem timp! Nu avem vreme!...Dar avem de toate pentru ca să plătim şi să zbânţuim festivalul peştelui împuţit politic, să aducem tot felul de „trupe”, de „artişti” şi de „profesionişti” ale/ai behăiturilor, ale/ai zbieretelor pe Stadion, ori pe Esplanada Tristeţii, ori pe Faleză, ori unde se poate schilodi cât mai „corect” şi cât mai mult Sărmana Linişte şi Ordine Publică! Nici măcar în mijloacele de transport comunal n-ai nici o şansă! Uite exact aşa!
Ce trăncăneli n-aceste troleibuze/ pline cu morgă şi senzaţii tari/ şi dure!...Una, iată, chiar acum,/ se ondulează, face ochii mari,/ dă din femure, clefăie la gumă, bodogăneşte, joacă bambilici,/ parcă-i paiaţă, sorcovă, bălţată/ în broscaleţi sau cizme cu sclipici!// E fată mare şi abia încape/ în blugi nerăbdători şi zdrenţuiţi,/ vâră-n carcasă aere moderne,/ fastfud şi fum, bit-mani şi cota-biţi,/ grohăituri şi urlete prin cabluri/ – horror, teroare, mugete, baubau – / dacă observi, îi strigă pe-alde trântea,/ şi ăştia sar şi scuipă şi chiar dau/ din pumni şi din picioare şi din ură/ – nu au din scăfârlie ce să dea – / şi toţi părinţii sar şi bat din palme/ când văd ce au făcut pe canapea,/ când văd ce au făcut printre etaje,/ în lift, în gol, din resturi, fără cap!/ – Mă ling pe buze şi pe troleibuze/ şi strig: ce tristă-i ŢARA LUI HIPHAP!!!
O damă de pică şi un fante de treflă/ – cocoş digital şi găină vulgară – / se ling pe buze în autobuzul care circulă/ de la gară spre cimitir şi de la cimitir spre gară!// Găina cară nişte buze ca nişte obuze/ devastatoare în jungle vietnameze,/ cocoşul poartă o gură cât o anvergură/ de aeroplan B-52, făcut să bombardeze!// Mă uit la ei şi le fac semn că nu-i frumoasă/ activitatea lor în autobuzul 9/ – ei ripostează şi vor să mă aranjeze cu ou şi cu oţet,/ însă nu au oţet...şi mă fac doar cu ouă!// N-am fost prevăzător să iau nişte oţet cu mine,/ să-i ajut să-şi facă reclamă,/ însă îi văd şi îi simt cum se descurcă minunat,/ numai cu ouă de fante şi ouă de damă!// N-or fi având unde să se lingă,/ îmi spun când cocoşul şi găina
coboară!/ Eu nu mă dau jos, vreau să mă întorc la cimitir/ şi să rămân acolo, ca în ultima gară!// Ce tineri formidabili are Patria/ – îmi spun când intru în cimitir şi mă uit în Sus!// Un alt cocoş digital şi o altă găină vulgară/ se ling pe o bancă, de parcă ar fi în autobuz!!!...(Stai să vezi!)
