O să fie frumos... (indiferenţa lui Unu)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Doamnelor şi domnilor, luaţi loc şi staţi jos!...

din clipă în clipă, trebuie să apară actorii...

o să fie frumos, o să fie foarte frumos,

o să vedeţi cea mai scurtă piesă de teatru,

cea mai tristă şi cea mai clară piesă de teatru,

o să plângeţi cum n-aţi plâns niciodată,

o să râdeţi cum n-aţi râs niciodată...

o să aflaţi că unu supra unu e patru supra patru!

Sigur că da!... sigur că da!... iau loc şi stau jos!...

din clipă în clipă, trebuie să înceapă...

cortina se ridică, luminile se sting majestos...

şi-i tăcere şi aşteptare, şi-i tăcere şi aşteptare!...

Foşnetul reflectorului coboară o rază adâncă...

şi se înalţă o voce de Unu, adâncă:

doamnelor şi domnilor, nu mai vin actorii!...

Şi toată lumea... şi toată lumea începe să plângă!

(Din colecţia "Poezii rămase tablou")

Citit 9597 ori Ultima modificare Vineri, 27 Martie 2020 21:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.