Da, la şcoală, în clasa întâi! la şcoala primară, elementară, generală, cum i se zice în aceste vremuri frumoase! frumoase, dar din ce în ce mai des tulburate la cap de către capetele luminate ale "răsăritului" sovietic pus pe îndoctrinare, suprapus pe control totalitar, pus pe alfa şi omega, pus pe urecheat ţâncul pământului şi pe jumulit pupăza din tei!... sigur că da, nu am ce zice: învăţământ gratuit şi foarte bine prins în şuruburile bunului-simţ, foarte bine organizat!...
Iată, cincisprezece septembrie din anul o mie nouă sute cincizeci şi şapte! o zi foarte minunată şi foarte serioasă prin importanţa evenimentului la care particip cu mare bucurie şi curiozitate! o zi minunată meteorologic: senin de la nord la sud şi de la est la vest, soare fără dinţi!... Iată, mama ne trezeşte mai devreme şi mai repede! trebuie să ne pregătească temeinic să mergem în prima zi de şcoală (a vieţii, pentru mine; a clasei a III-a, pentru sora Lucia; şi a clasei a V-a, pentru fratele Nicolae)!... fratele Nicolae şi alţii de vârsta lui, cu Victoraş Cujbă în frunte, pleacă mai înainte cu o oră, fiindcă învaţă la şcoala din Rădeşti! la şcoala din Bursucani funcţionează, simultan, numai patru clase: clasa întâi cu clasa a treia şi clasa a doua cu clasa a patra!...
Sigur că da! eu şi sora Lucia, şi fata lui moş Iancu Cujbă, Minuţa, precum şi Maria mătuşii Niculina, sora lui tata, dar şi alţi şi alţi şcolari din Zimbru, plecăm la şapte şi jumate, dimineaţă! la opt fix, fără nici o amânare, fără nici o fasoleală, fără nici o întârziere, începe să se deschidă anul şcolar!... Sigur că da! aproape toţi suntem desculţi, aproape toţi suntem îmbrăcaţi subţire, dar curat şi bine cârpit! ne strigăm din poartă în poartă, încet, fără mofturi şi zgomot, fără pachet cu mâncare, fără cârteală şi smiorcăieli! ne adunăm pe aria lui bădia Iancu şi, cuminţi, luăm drumul de din vale de Ghiţă Fluture, urcăm costişa prin Poiană, unii ţinându-ne de mână, alţii ţinându-ne de glume foarte serioase pentru vârsta noastră! lăsăm urme de tălpi goale pe brumă şi pe ţărnă! ciugulim câte un cârcel de poamă din via Nastasiei, sora aceluiaşi bădia Iancu, dar şi mătuşa vărului Ion Stratulat, cel cu care aveam să ne proiectăm şi să ne construim o copilărie fabuloasă, fără cusururi şi fără precedent!...
Uite, se vede şcoala, o clădire impunătoare, din faţa casei lui Nicu Ciocârlan, clădire care funcţionează şi drept cinematograf când vine caravana de la raion sau moş Hârţanu cu filme de la Rădeşti!... Uite, intrăm în clădire şi-l vedem pe domnul Lascăr Ciucă, primul meu domn de Respect şi Abecedar!... (Stai așa!)
