Mâine vin la tine să te iubesc. Îmi închipui ce panaramă faci când vei citi această propoziţie. "Cum, adică, tu mă iubeşti numai venind la mine? tu nu mă iubeşti şi din perspectiva depărtării? tu nu ştii că distanţa dintre noi asigură ordinea şi disciplina în iubire? şi că apropierea distruge, de cele mai multe ori?" - vei zice, şi te vei înfuria, şi vei jura să mă abandonezi, şi mă vei spune mamei tale, şi mă vei spune la icoane, şi înlăcrimată vei sta la poartă, şi cu coada ochiului te vei uita în partea cealaltă a drumului, doar-doar voi apărea cu aparatul de radio portativ cântând minciuni de dragoste şi cu o poezie dedicată ţie în buzunarul de la cămaşă în care îţi scriu despre plânsul meu torenţial în lipsa ta (tot o minciună, de fapt)…
Să nu zici că nu-i aşa, că vei fi liniştită!…fiindcă, oricum, mâine vin la tine să te iubesc, să-ţi studiez ochii mari şi rari…ai văzut cât timp durează cât îmi plimb eu privirea de la un ochi al tău până la celălalt ochi al tău?! ai văzut, sunt sigur că ai văzut! altfel, nu te-ai fi uitat în fiecare dimineaţă în oglindă să te convingi, nu ţi-ai fă măsurat cu echerul distanţa dintre ochi (te-am surprins eu, într-o seară, când mă făceam că dorm şi tu te pregăteai să te culci)…Să nu zici că nu-i adevărat!…fiindcă, oricum, mâine vin la tine să te iubesc, tu mă vei încerca, mă vei pune la prăşit tutun şi răsărită, mă vei pune să mulg vaca, să bat un par în gard, uite-aşa, să vezi dacă mă laudă maică-ta, dacă am apucături de gospodar (doar ai auzit prin sat cum bârfeşte lumea şi crede că eu nu ştiu decât să tai frunze la câini, nu?)…stai cuminte şi nu-ţi forţa scoarţa encefală! am să mă străduiesc să-ţi placă, doar mi-ai spus că nu te încurci cu oricine, nu-ţi dai im/perfecţiunile trupeşti pe mâna unui terchea-berchea, unui pierde-vară la "Convorbiri literare", nu? şi prezumtiva mea soacră o să mă laude şi o să-mi facă tocăniţă de cartofi (îmi place la nebunie felul ăsta de mâncare), tu o să mă sorbi din ochi şi o să te dai mare pe la fetele din sat (la fel de mari, şi ele)…Oricum, mâine vin la tine să te iubesc, dar te rog să-i spui mamei tale să nu mai treacă pe prispă bodogănind, noaptea, când îţi citesc la lumânare ultima strofă din "La steaua"…şi tu dormi visându-mă gospodar de casă şi de câmp, da?
