Altă Marie (poem de treflă)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Maria mea frumoasă de spatie,

cea mai nebună splendidă Marie...

ai zis că vii (la vară) să-mi arăţi

cum stau alături două jumătăţi,

cum să alunec mâna mea flămândă

pe un picior de plai înalt şi sfânt

până-n clipirea unde sunt la pândă

ochi mari şi rari, amari... din când în când!

Aşa sunt ochii tăi, frumoasa mea...

la vară, dacă vii, îţi spun ceva,

ceva ce n-are moarte niciodată

în poezia mea ne/vertebrată,

ceva ce n-a mai fost până acum

şi nici (de-acum încolo) n-o să fie:

tu eşti picior de plai şi eu sunt drum

pe care mergi, şi mergi, şi mergi... Marie!

Citit 7225 ori Ultima modificare Vineri, 17 Mai 2013 11:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.