Pe la jumătatea Frunzei, uite-aşa, ca să se dea în stambă, să se izmenească niţel, cortegiul matrimonial face o haltă. Claxoanele încetează. Mă bucur, însă mă bucur în zadar. Fiindcă oprirea vacarmului nu-i din respect pentru linişte (câtă mai suflă, vai de zilele ei!) ci pentru ca să (caragialesc, nu?) coboare târtanii gel(uiţi) şi cocoanele/mironosiţele chituite din limuzine şi să se comporte urlând apoteotic "să-ţi fie de bine, nunule!"..."ce frumoasă eşti, nuno!"..."să ne trăieşti, coane mire!"..."casă de piatră şi doar balauri deştepţi, domnişoară mireasă!"..."să trăiască şi să înflorească socrii mari şi mici!"..."şi soacrele mici şi mari!"..."distracţie plăcută, nuntaşilor!"..."şi cavalerul de onoare!"..."şi domnişoara de onoare!"...Şi dă-i, şi urlă, şi urlă şi dă-i...fără nici o ruşine faţă de indignarea blocatarilor, cei vreo câţiva, care mai ţin la bun simţ şi simţ bun, care dezaprobă asemenea harababură pusă la cale şi alimentată de filfizoni şi măgădăi, de parveniţi şi tălâmbi!.. Mireasa, cu alură de gladiolă de plastic, se plimbă de la un automobil la alt automobil, se fandoseşte, râde tare şi prosteşte, se uită pe la balcoane, poate-poate stârneşte contra/urlete de admirare, aplauze de la alţi amatori în materie matrimonială/conjugală de panaramă şi kitsch. Dar mirele?! O, Doamne! Poartă meclă şi devlă de nagâţ uns gospodăreşte cu vaseline şi creme parfumate, umblă aiurea după mireasă, zvârle din mâini în sincope scelerate...şi, desigur, urlă! Ceilalţi, aidoma!...Şi toţi, în afară de cei care au braţele ocupate cu tot felul de fleacuri, vorbesc la celulare din alea cât urechea elefantului, primesc şi trimit invitaţii şi felicitări şi dodii...şi, aţi ghicit, urlă!...Pe copertina limuzinei cu mireasă şi mire, un cerc alegoric, din OL37-2K, uriaş, cam cât cel aprins la circ, prin care trebuie să treacă leul, cică simbolizează verigheta unirii până la moarte!...Şi pe capota din faţă, o păpuşă şleampătă ca mireasa, vrea să simbolizeze, cică, rodul încrucişării, rezultatul dragostei profunde până-n adânciturile circumvoluţiunilor cestor creieraşe urlătoare la pământ şi la cer!...Nu?...Sigur că da!...Fereşte-mă, Doamne!...
Gata, mârlanii re/animă claxoanele, adunătura se pune în mişcare şi dă colţul (pe roşu) la semafor!...Gustave Le Bon, sociolog francez, 1841 - 1931, în lucrarea "Psihologia maselor": "Vanitatea - o puternică sursă de satisfacţie pentru imbecili!"...Gata, trebuie să-l apelez pe prietenul Eric Hamilton, tocmai în California, poate-au inventat americanii antifonice mai rezistente la nunţi!...Sigur că da!
