Părinţii mei, cum şi ai unor dumneavoastră, au trăit/trecut prin mai multe regimuri, pe sub controlul şi pe sub ochiul/bagheta multor "dirijori" săriţi de pe fix. Smintiţi, adică. Au trăit şi au trecut e un fel de a spune, aşa, ca să mă aflu-n treaba cestei rubrici pentru care m-am ales cu 3,14 prieteni, dar şi cu 14,3 duşmani. După cum se vede, prietenii rezultaţi sunt puţini, în raport cu duşmanii. Însă, tot după cum vedeţi, aceşti puţini sunt (sigur) mai importanţi decât mulţii şi... vorba lui Vodă Lăpuşneanul. Da?
Da... dar nu despre asta-i vorba-n ceastă frază, ci despre cei aflaţi în capul treburilor, cum zice mister Churchill, despre "deştepţii" şi "blânzii" de pe capra celui regim cu "tovarăşi" regi, celui regim cu "domni" comunişti şi, mai ales, cestui regim cu secături capitaliste, despre aceştia toţi şi despre munca "la/sub cataramă", sub ameninţare, cu spectrul sărăciei şi al morţii sub nas. Da?
N-au trăit şi n-au trecut ca gâsca prin apă, ca vodă prin lobodă, cum ştiu că ziceau părinţii mei şi ai unor dumneavoastră. Au săpat şi au prăşit şi au organizat şapte văi ş-o valea-adâncă, şapte dealuri ş-un deal mic... şi s-au ales cu mai nimic. Au netezit obrazul pământului cu sapa şi cu lopata, să nu cumva să se împiedice apa în care plângea Dumnezeu. Au pus dealuri pe vale şi văi pe dealuri. Au plâns şi au sângerat la rădăcina grâului şi la rădăcina păpuşoiului. Au crezut. Au nădăjduit. S-au rugat la Rai şi la Iad. Au invocat tot felul de forţe para/normale. Dar, după cum ştiţi, s-au stins fără să se vaiete, fără să pună mâna pe "argumente" contondente, cum văd că se-ntâmplă-n astă libertate şi pe astă planetă aflată în riscul de a pica-n "dizgraţia" unor ucigaşi musulmani, analfabeţi, capitalişti, aventurieri şi ticăloşi, adică. Pentru că, evident, ocârmuitorii/satrapii din totdeauna n-au făcut mare brânză-n sensul eradicării terorismului, în sensul strict al unor Legi care să reglementeze Educaţia şi Munca obligatorie. Se vede limpede că toţi au şi cer Drepturi, dar pe nimeni nu-l scoate Îndatoririle din casă, din bârlog, din găuri, din lux, din lene, din lăcomie, din laşitate. Tot ce se petrece pe planetă... se petrece pentru că "artizanilor" haosului şi ai devălmăşiei le este Permis. Amintindu-mi zisa/scrisa poetului Adrian Păunescu... "voi scoateţi arme când vedeţi cuvinte!"... îndrăznesc să repet că nu despre asta-i vorba-n ceste câteva episoade cu titlul de mai sus! Stai să vezi!
