Sigur auzi, Marie, cum bat şi cum răzbat clopotele Catedralei de alături! Nu se poate să nu auzi chiar tu! Sigur auzi, Marie, cum câinele acela drept/credincios latră şi urlă năprasnic la Eternitate! Nu se poate să nu auzi chiar tu! Uite-aşa se sfârşeşte ultima noapte de Dragoste, Marie! Şi uite-aşa, Marie, Plecarea umblă cu mâinile dezlegate!...
Dorm singur, visez singur! Şi se face că numai tu, Marie, vii tocmai de Atunci! Tocmai de Atunci vii şi sfinţeşti Catedrala de alături! Şi nu zici nimic! Nu zici nimic, dar plângi, Marie! Plângi pentru că nu ai putut să rămâi în primul vis, în visul de Atunci, Marie! Şi cu lacrimile tale A Tot Iertătoare îmi mături Păcatele şi greşelile! Pe toate le mături!
Mături frumos, Frumoaso! Mături frumos, Pierduto! Mături frumos, Deşteapto! Cu toată mila sufletului şi trupului şi gândului tău mături prin Altarul ostenit şi somnolent! Mături şi asculţi revărsarea celestă a Candorii de Atunci! Prin toate visurile mele de dragoste mături! Şi nu se poate să nu vezi şi să nu auzi chiar tu, Marie, cum Plecarea trage primul Glonţ de avertisment!
Deodată, în timp ce tu, Marie, mături păcatele şi greşelile, se aude: „trebuie să te trezeşti! trebuie să te trezeşti!”... Sigur auzi şi tu! Nu se poate să nu auzi chiar tu, Marie, această voce de Vis prin vis! Oare ce fac, dacă se sfârşeşte dragostea şi rămân singur? Oare ce fac, dacă se sfârşeşte dragostea, Marie... şi mă trezesc trăind Aiurea-n Paradis?
Spune şi tu, Marie! Te rog foarte mult! Spune şi tu: oare nu e mai bine să visez continuu, adică să visez până când ajung în Lumea Cealaltă? Adică în Lumea Aceasta, unde tu, Frumoaso, nu mături nici un Păcat, nu mături nici o greşeală? Şi le laşi pe toate, absolut pe toate le laşi, să-mi umple zilele şi nopţile cu Tine, să-mi umple definitiv Inima şi Ţeasta?...
Al doilea Glonţ îmi trece direct prin Inimă! Nu se poate să nu-l vezi şi să nu-l auzi chiar tu, Marie! Îmi trece direct prin Inimă... şi nu mă mai trezesc! Deloc nu mă mai trezesc! Şi tu mături, Marie! Tu mături! Şi câinele drept/credincios nu mai latră la Eternitate! Şi nici clopotele nu mai bat şi nu mai răzbat Niciodată în Catedrala de alături!
