Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna J
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Februarie 2012
Vrei să-ţi spun cum a murit bunica maternă? A murit în grădină, prăşind păpuşoi! Vrei să afli cine a luat-o din pat şi a pus-o în sicriu? Eu! Vrei să ştii dacă era bolnavă? Era bolnavă de supărare, că-i vânduseră copiii casa! Vrei să afli dacă am plâns după…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna W
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 18 Februarie 2012
Să ştii că mama şi-a vopsit părul cu zăpadă. N-am observat exact când, cum şi de ce, însă ieri m-am dus la ea să-i duc florile de la tine şi avea părul alb, alb de tot. Avea părul alb şi cânta despre copii un fel de vorbe /rugăciuni solemne…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna V
Scris de Ion Zimbru Luni, 06 Februarie 2012
Sunt destul de bine, chiar suspect de bine. Dar aş vrea să-ţi relatez o păţanie personală, care m-a determinat să-mi revizuiesc atitudinea faţă de mine şi faţă de cei ca mine, să studiez mai bine (chiar obiectiv, dacă se poate, da?) ce şi cum păţesc alţii, înainte de a…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna B
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 04 Februarie 2012
Dacă mă ascultai, nu păţeai ce-ai păţit! Dar nu, tu eşti încăpăţânată, nu ştii nici de frică, nici de ruşine, nici de hăis, nici de cea, nici de mama, nici de tata!…ce mai tura-vura, eşti teribilă, doamnă!…şi te mai şi fandoseşti, pe deasupra! te alinţi ca (virgulă, da?) cioara în…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna D
Scris de Ion Zimbru Vineri, 03 Februarie 2012
Am hotărât să stăm cât mai mult împreună. Să nu ne fie greu şi să nu ne plictisim, va să stăm pe rând. Adică, stau eu o noapte lângă tine, apoi stai tu o noapte lângă mine. Sau invers. Şi tot aşa. La rândul meu, am să am grijă să…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna R
Scris de Ion Zimbru Joi, 02 Februarie 2012
Nu cred să fi cunoscut o alcătuire mai frumoasă ca tine. N-am alte cuvinte mai abitir decât "frumoasă". Sunt câteva, dar frizează aristocraţia infatuaţilor şi automatismul cerebral sărac: ori aparţin zeilor (adică minciunii), ori fac parte din bagajul stupid şi zilnic al contemporanilor săriţi din logică şi bun simţ.…
Răbdarea unui om care te scoate din cele mai nesimţite răbdări
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 01 Februarie 2012
Moş Nică Buiacu (porecla lui Nică Boza) bate tablă pe casă. O bate bine, cu mare atenţie, să nu pocnească la încheieturi, dar nici s-o umfle vântul. Casa e făcută pe-o coastă. Pe marginea coastei trece un drumeag. Lângă drumeag şade o râpă. Dincolo de râpă se află coasta…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna N
Scris de Ion Zimbru Marți, 31 Ianuarie 2012
Văd că n-ai venit, am nişte bănuieli: ori te-ai împiedicat de prag şi ţi-ai belit nasul, ori ai călcat în strachina din care bea câinele apă, ori mâţa vopsită a vecinului ţi-a tăiat calea, ori ai visat că nu-s acasă şi n-are rost să mai vii…În fine, ai păţit…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna M
Scris de Ion Zimbru Luni, 30 Ianuarie 2012
Eşti foarte frumoasă. Lumea zice că eşti urâtă, dar nu-i adevărat. Şi eşti şi deşteaptă, pe deasupra. Dar şi pe dedesubt. Cum să nu fii frumoasă, când am scris cea mai pură şi simplă poezie după ce te-am surprins dormind singură în lanul de secară, şi nu te-am trezit,…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna S
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 28 Ianuarie 2012
Nu cumva s-o dai altcuiva, că mă supăr tare şi rău de tot, auzi?! ai promis că o păstrezi pentru mine, şi te rog să te ţii de cuvânt! ştiu că mai sunt mulţi amatori şi chiar profesionişti, drept pentru care nu pot risca s-o pierd, mai ales că tu…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna U
Scris de Ion Zimbru Vineri, 27 Ianuarie 2012
Mâine vin la tine să te iubesc. Îmi închipui ce panaramă faci când vei citi această propoziţie. "Cum, adică, tu mă iubeşti numai venind la mine? tu nu mă iubeşti şi din perspectiva depărtării? tu nu ştii că distanţa dintre noi asigură ordinea şi disciplina în iubire? şi că…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna T
Scris de Ion Zimbru Joi, 26 Ianuarie 2012
Nu-mi mai tai unghiile. Nici de la picioare, nici de la mâini. Pentru că eşti foarte înaltă. Pentru că sunt foarte scund. Şi trebuie să mă agăţ de tine şi să mă caţăr până la ochi. Şi, fără unghii, nu pot. Iar scara mi-a pus-o mama pe foc. Cică…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna L
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 25 Ianuarie 2012
Nu tu spuseseşi să mergem la bal mascat…ca să ne cunoaştem mai bine? Nu tu ai vrut să nu ascultăm vocea Aceea, care ne ruga să avem grijă, să nu călcăm în străchini…să nu ne cuprindă remuşcarea şi dorul de neant (singura posibilitate de salvare după ce zvârlim cu…
Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna Z
Scris de Ion Zimbru Marți, 24 Ianuarie 2012
Mă vede lumea cum stau la capătul satului cu un singur drum şi cum mă uit încolo. Mă uit şi tac. Din când în când, duc palma la ochii verzi să văd dacă nu cumva am vedenii. Fiindcă, prin verde, totul pare frumos, până şi depărtarea. Aceasta pare chiar mai…
Liniştea din partea cealaltă a capătului meu
Scris de Ion Zimbru Joi, 19 Ianuarie 2012
Urc în autobuz şi mă cam sâcâie un picior. Vreau să mă aşez, dar nu mai sunt locuri. Mă uit mai bine şi văd două scaune libere tocmai la spatele vehiculului, lângă motor. E bine şi acolo, e şi mai călduţ, afară bate vântul…dar n-am cum să pot ocupa…
Gânditorul, bolovanul dogmatic şi creatura cu sexul opus
Scris de Ion Zimbru Luni, 16 Ianuarie 2012
Cu mai mult decât nouă luni în urmă, pe la ora de five o' clock, Vasile Târziu, poreclit Socrate (mulţumită minţii sale ca bisturiul), se plimbă piano şi absent pe malul Dunării nepăsătoare. Merge şi meditează scânteietor, aproape transcendental. Pare un soi de tigoare antică, un filozof lustruit de mizerie,…
Bătrânul şi ruleta
Scris de Ion Zimbru Joi, 12 Ianuarie 2012
(cu toată admiraţia pentru Santiago, eroul lui Hemingway) Nici în ruptul capului nu vrea să renunţe. Ţine morţiş să se ducă tocmai la dracu-n praznic, pe aşezătura Pupezenilor, într-o baltă, să ia nişte papură, că vine toamna şi e vremea să înfunde butoaiele. Astea-s cam vechi şi scapă vin…
Şi tare frig era iarna prin Broscăuţi!
Scris de Ion Zimbru Marți, 10 Ianuarie 2012
Şi tare frig era iarna prin Broscăuţi (continuă nea Vasile, omul cu medicul şi găina, din ziarul de ieri)…şi eu, care mă obişnuisem să nu lipsesc de la şcoală nici o secundă, mă duceam aşa, treieram nămeţii, cu traista de-a spinarea, nu voiam cu nici un chip să chiulesc…nu…
Era aşa de mititel…nici nu cred c-o mai fi în pământ!
Scris de Ion Zimbru Duminică, 08 Ianuarie 2012
Vine tocmai din Broscăuţi, de pe meleagurile Dorohoiului. Moldovean sadea, avocat şi hâtru cât cuprinde, Vasile Amariei îmi povesteşte întâmplări răscolitoare, într-un limbaj atât de pur şi simplu, încât chiar hrănesc regretul că "s-a evoluat" până la pretenţiosul, grotescul şi buruienosul nivel al exprimării de acum.Omul acesta vorbeşte puţin…
