!stai liniştită... este-aici... nu pleacă,
s-aude cum gândeşte lângă tine,
te smulge din greşeală, din păcat
şi din strânsoarea zilelor puţine!
!te podideşte plânsul, ţi se pare
că nu-i, că viaţa-i soră cu minciuna;
vrei să-l atingi, dar este nevăzut;
vrei să-l auzi, dar tace totdeauna!
!adu-ţi aminte: când ai vrut murire,
şi nu a fost, n-a fost o întâmplare;
şi când ai vrut să ningă, şi a nins -
să ştii că el a fost ACELA... CARE!
!el ştie când şi cum aprinde steauă,
el stinge, el îndreaptă, el îndoaie,
el face tot ce nu-i şi-i des/făcut:
sămânţă, fir, polog şi snop şi claie!
!să ştii că n-ai vro şansă de scăpare;
auzi-l cum gândeşte, nu e joacă -
a fost urât, a fost frumos... te rog,
stai liniştită... este-aici... nu pleacă!
NEVĂZUTUL (acela... care) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (V) OCENI PLOHOI (rechizitoriu...către Moscova) Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou”. MEMENTO [acolo, atuncea] Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (III)
Mai multe din această categorie:
