Pe dealul meu cu flori de câmp te scriu încet, ca pe un Psalm... şi te păstrez ca pe-un Secret, şi te citesc şi te-nţeleg: numai cu tine sunt Întreg şi numai tu mă-nvredniceşti să nu mai cred că n-am să fiu ce nu mi-ai spus, dar ai lăsat un…
Un fluture de toamnă, rătăcit, erou târziu în efemeritate: alb în zigzag, printre deşertăciuni şi printre resemnări ne/vertebrate, un fel de-a fi năuc şi temerar, naiv cu nota zece la purtare, un gest al vieţii, ultim, delicat, aşa, ca o batistă-n fluturare! [ce pur şi simplu-ntr-un aiurea trist sub talpa…
Ne/aşteptat... se-nclină, se-ndoaie şi se strâmbă corect, pe ne/simţite şi până la oprire, îşi pierde răsuflarea, se-ngroapă-n Sine, tandru, anticipând Latenţa din care-o să-(şi) inspire alt Început... şi altă (parcă aceeaşi) goană spre-afară, unde-ntruna-ncolţeşte Ne/Sfârşitul şi unde se frământă triumful Amăgirii... sub Semnul unui Unu... (zis nenea Mucalitul!) Ne/sinchisit... porneşte-(n)…
Nimic de zis - într-un acord minor şi-ntr-o secundă, Alfa şi Omega bolborosesc şi clocotesc şi spun tot ce n-a spus, în veac, Biblioteca tuturor celor Lumi care au fost ne/vertebrate şi ne/putincioase, ne/drepte, ne/atinse de blestem, ne/demne-n chip şi fel până la oase! [şi-abia-i la Început, când nu se…
Oare de ce, Lumina mea, n-ai stat la rând? de-atunci te strig şi te aştept, ştii tu de când – te rog s-auzi, te rog să vii printre cuvinte, printre vii, crizantemând, crizantemând, crizantemând! Şi câte toamne-au mai plecat...şi s-au întors fără surâsul tău frumos, cel mai frumos – de…
(Te)-ai răsărit dintr-un demult îndepărtat, blândă şi dreaptă, într-o margine de sat... şi-ai râs şi-ai plâns şi (te)-ai crescut pentr-un mărunt necunoscut, arătătoare de la nord până la sud! Şi tot aşa, noapte de noapte, zi de zi, ai mers cu mine printre-a fi şi a nu fi... şi te-ai…
Motto: "ca nişte păsări ilegale/ ne ducem cuibul în spinare/ trăim în timpul morţii tale/ ori poate numai ni se pare!// plecarea ta n-a fost plecare/ a fost aducere-aminte/ că suntem îngeri... fiecare/ murdar de flăcări şi cuvinte!" (Iolanda Cremene) POETULE, nu-ţi mai scărpina emisferele cerebrale cu mâna altuia! Doar…
(!) sub ochiul Resemnării, necruţător şi calm, văd Liniştea...şi-o caut în Taina unui Psalm al Lacrămii trimise spre-adâncul meu mărunt, din naltul VEȘNICIEI pe care n-o ascund de-a lungul ori de-a latul vreunei vorbe goale, pe care-o duc în Crâşme şi o duc şi-n Catedrale, o duc şi în ISPITĂ,…
Motto: „Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ de harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi/ şi cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea,/ meduzele când plimbă sub clopotele verzi!” (Ion Barbu – Joc secund) De ce trăieşti gândindu-te că mori devreme sau târziu sau totdeauna? că ţi se face silă, uneori, de…
Şi ne dădea câte o turtă/ de grâu, secară sau mălai, şi ne spunea la fiecare:/ cum o păstrezi, aşa o ai! Şi ne dădea câte o palmă/ ruptă din dragoste sau rai, şi ne spunea la fiecare:/ cum o păstrezi, aşa o ai! Şi ne dădea câte o vacă/…
secretul se-ntâmplă în râpa cea mare, în râpa cea mică, în visuri... şi-n urme de păsări prin aer... şi-n gânduri rămase acolo, s-adune, să scadă, să scurme prin umbre uscate, prin plânsuri uscate, prin strigătul mamei cu inimă frântă când susul nu dă nici o clipă de ploaie şi tata…
(!) şi mă uit cum tot pier/ printre mine şi cer cum mă sui mă tot sui/ unde „este” chiar nu-i unde „nu-i” a mai fost/ să-l învăţ pe de rost şi mai este şi-acum/ sigur singurul drum (!) (!) sigur singurul drum/ drept acu drept acu pentru cei care…
când te-am rugat să vii la mine,/ acolo, jos, după apus, tu n-ai avut un strop de milă.../ şi ai plecat la cel de sus! e mai deştept - nu am ce zice -/ şi-i mai înalt, şi-i mai frumos - cum să refuzi atâta slavă/ şi să te duci…
Fenomen cu zece la singurătate,/ zece la citire, zece la candoare, zece la respectul faţă de tăcerea celei care cântă în amurg... şi moare! Fenomen cu fustă şi cu ochi albaştri, cu hap/sâni ca două portocale crude, arie din sfânta operă a pâinii/ care-n fiecare clipă se aude! Fenomen cu…
Lacrimi şi tăcere în cazarmă/ - lumea-ngaimă vrute şi nevrute, nici un glonte nu tresare-n puşcă,/ doar fanfara-nceată se aude! Trece lumea, parcă nici nu-i pasă/ şi-i cuminte, parcă n-are minte - nu mai este, nici n-o să mai fie/ niciodată ce-a fost înainte! Nasturi azvârliţi pe lângă ziduri,/ epoleţi,…
(!) şi chiar acum te rog să fugi din monastire, TULBURĂTOARE ŞI UITATĂ LORELAI - nu m-ai pierdut, încă mai stau în aşteptare, încă mai pun aripi şi jar şi plâns la cai (!) (!) şi chiar acum te rog s-asculţi ultima dată: sunt mincinoşi şi răi atâţia cavaleri -…
Dintr-o sămânţă, iată, chiar acum,/ zbucneşte veşnicia născătoare de (ne)simţiţi şi (extra)ordinari.../ toţi: sfinţi şi demoni...toţi: care pe care, (bat)jocuri(legi), principii cu filet/ pe stânga şi pe dreapta, să se pară că cel ce-a-nsămânţat nu-i (ne)cioplit,/ nu râde şi nu plânge, nu separă bunul de rău, păcatul de iertare/ în…
(!) te-aşteaptă fântâna din vale,/ te-aşteaptă fântâna din deal, cu mâinile-ntinse te-aşteaptă/ să vii, s-aduci sfântul Graal al Dragostei tale de Mamă/ plecată în Sus şi în Jos, să vezi unde-ncepe izvorul/ şi susură apa frumos şi unde se-ntâmplă pornirea/ spre viaţă, spre-aici, spre acum, spre setea ce mângâie chipul/…
și cred că merg...şi cred că merg spre-un viitor – parcă ar fi punct fix, final, parc-ar fi gară unde m-aşteaptă cineva, ceva...nu ştiu cine sau ce şi cum şi când ş-a câta oară! și de când merg, n-am auzit şi n-am văzut nimic să-mi spună cât mai am până…
să vedem ce-o să mai zică/ să vedem ce-o să mai facă uite-aşa la o adică/ (ne)fiinţa mea săracă (ne)fiinţa mea bogată/ când se vor întoarce-acasă toţi cei care-au fost odată/ într-o vreme majestuoasă într-un timp când ceastă lume/ era plină de candoare şi-şi trăia-ntr-un fel anume/ viaţa (ne)întâmplătoare să…
Aşa se vede dinspre depărtare: frumos, citeţ, corect, gramatical – şi tot la fel s-aude...mi se pare că (nu) trăiesc, (nu) mor extemporal, că totu-i rezonanţă a-ntâmplării de a fi fost alăturea (din nou) într-o s/clipire a deşertăciunii şi-n strâmb-dreptatea altui scurt ecou: ecoul (ne)greşit al celui care pune lăcat…
ziuă bună ziuă bună/ clopotul abia mai sună sufletul abia mai bate/ rar mai rar pe apucate fluierarul de la stână/ mă aşează şi mă-ngână pe-un polog uşor de paie/ luna plină se îndoaie şi se face că nu vede/ că mi-i foame şi mi-i sete şi se face că…
Este frumos...dar mâine-i mai frumos decât a fost întotdeauna, doamnă! Te rog din taină, din adânc şi nalt, spune ce-nseamnă, dacă mai înseamnă, să stai o viaţă-n margine de drum, cu capul pe genunchi, cu gându-n zare, şi să aştepţi tot ce-ai de aşteptat precum o monastire-ntâmplătoare, să crezi că…
Cred că trebuie să mă opresc înainte de a trece de capătul acestui Sens! Ce sens are să trec dincolo de Capăt, să trec dincolo de (Ne)Cunoscut, mai ales că nu există nici o Lege în mijlocul şi în marginea nevăzutului Sapiens, care să mă lase fără cuvinte, CARE SĂ…
Pagina 40 din 121