* Majorarea TVA bagă întreprinzătorii în sperieţi * După ce s-au fript cu planurile anti-criză, patronatele gălăţene nu cred că viitorul Executiv va renunţa la majorarea taxelor * Fără o reducere consistentă a cheltuielilor în sectorul de stat, majorarea TVA are şanse să fie folosită pentru astuparea găurilor la buget * Efectul imediat ar fi creşterea preţurilor şi diminuarea puterii de cumpărare a cetăţenilor *
Majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) este pentru mediul de afaceri precum sabia lui Damocles. La nivel guvernamental, declaraţiile din ultimul timp urmăresc să calmeze spiritele, în sensul că nici nivelul de 19 la sută al TVA, nici procentul de 16 la sută al cotei unice de impozitare nu vor fi modificate.
Mai mult, pe fondul campaniei electorale, de la prezidenţiabili la susţinătorii acestora, toţi promit măsuri de relaxare fiscală. Nu se poate însă ascunde că economia românească este în suferinţă, iar dacă nu vor fi atinse ţintele stabilite în acordul cu FMI, varianta majorării taxelor este cât se poate de plauzibilă.
Vizat este, în special, TVA-ul. Tentaţia este mare, dat fiind faptul că o majorare de un punct procentual ar aduce (teoretic) în jur de 500 milioane euro în plus la bugetul de stat. Iar prin cercurile Executivului se vehicula, la un moment dat, posibilitatea unei majorări a TVA de la 19 la 22 la sută.
Colectarea taxei este relativ uniformă, mai „ciupeşte” pe undeva şi din economia subterană. Pe de altă parte, o majorare de TVA înseamnă scumpiri, cu consecinţele de rigoare în tot lanţul economic.
Buget în chingile FMI
Un moment aşteptat cu interes în epopeea TVA a fost proiectul de buget pe 2010. Actualul guvern, aşa demis cum este el, a fost însărcinat să-l întocmească, pentru a îndeplini una din condiţiile impuse de FMI pentru furnizarea unei noi tranşe din împrumutul acordat României. Şi, minune, din datele ce au fost făcute publice până acum, în proiectul ce urmează a ajunge în Parlament nu este prevăzută o majorare a TVA sau a cotei unice de impozitare.
Însă, în acelaşi timp, bugetul a fost construit pornind de la o bază extrem de optimistă. Se mizează pe o creştere economică de 0,5 la sută, pe un curs mediu de 4,2 lei/euro, pe îmbunătăţirea sistemului de colectare a veniturilor, pe o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene.
Parcă prea frumos ca să fie adevărat. Unde mai pui că se planifică reduceri drastice ale cheltuielilor din sistemul bugetar prin îngheţarea salariilor, renunţarea la sistemul de prime, reduceri de personal.
Prinse în chingile unei ţinte de deficit bugetar de 5,9 la sută, pe hârtie lucrurile par în regulă. În realitate, nimeni nu vede în acest proiect de buget mai mult decât îndeplinirea formalităţii faţă de FMI şi sunt deja voci din rândurile partidelor care spun că imediat după alegeri şi instalarea noului guvern se va începe cu… o rectificare bugetară. Moment în care, deşi nu se recunoaşte oficial, s-ar putea vorbi şi despre majorarea TVA.
Elementul-cheie este respectarea ţintei de deficit bugetar. Anul acesta s-a convenit cu FMI o ţintă de 7,3 la sută, însă în prezent deja s-a sărit de opt la sută. Iar la anul, în limitele celor 5,9 la sută, condiţiile vor fi şi mai drastice. Mai exact, fără o limitare serioasă a cheltuielilor publice în special, după cum a avertizat chiar BNR, o majorare de taxe va fi greu de evitat.
Patronatele sunt sceptice
Întreprinzătorii gălăţeni au mari îndoieli că promisiunile privind păstrarea actualului TVA vor fi onorate. Cine s-a fript cu „ciorba” anti-criză suflă şi în „iaurtul” taxelor…
„De la un guvern format nu din specialişti, ci din politruci, poţi să te aştepţi la orice, inclusiv la creşterea TVA, deşi o asemenea măsură ar fi o mare tâmpenie. Ar reduce şi mai mult consumul, deci ar scădea comenzile, iar economia ar fi şi mai mult frânată”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
„Guvernul nu mai ştie de unde să adune bani, iar taxele şi impozitele sunt singurele lucruri la care i-a dus mintea. Şi care au fost rezultatele? Peste o sută de mii de firme au fost băgate în faliment”.
„Ei spun că nu vor majora TVA-ul. Dar poţi să-i crezi? Au susţinut că vor reduce deficitul prin reducerea cheltuielilor bugetare, condiţie de bază într-o situaţie de criză. Şi, ce au făcut? Nu numai că nu s-a economisit nici măcar un leu, dar cheltuielile în sectorul de stat au crescut în acest an cu vreo 15 la sută!”, a subliniat reprezentantul patronatelor.
Scumpiri în lanţ
Pentru cetăţeanul de rând, o majorare a TVA ar însemna în primul rând noi scumpiri. Scumpiri care se vor adăuga celor ce vor decurge din majorarea accizelor la anumite produse.
După cum „Viaţa liberă” v-a mai informat, în 2010 accizele se vor calcula pornind de la raportul de 4,2495 lei/euro, faţă de 3,7348 lei/euro cum se calculează în prezent.
Potrivit estimărilor din mediul de afaceri gălăţean, scăderea consumului generată de o majorare de TVA s-ar face resimţită în special în zona acelor categorii de produse sau servicii de care potenţialii clienţi s-ar putea dispensa pentru un timp - mobilă, produse electrocasnice, amenajări interioare, turism etc. Desigur, asta ar însemna profit mai mic pentru firme şi, implicit, colectări mai mici la buget.
Astfel că o majorare de TVA poate fi riscantă. Nu numai că ar scădea puterea de cumpărare a clienţilor, dar ar putea fi depăşit un prag de suportabilitate dincolo de care poate începe şi evaziunea fiscală.
Momentul adevărului
Deocamdată, un semnal că ar urma o majorare de TVA nu a fost transmis în teritoriu. „Nu avem nici un semnal în sensul unei viitoare creşteri a TVA. De altfel, o modificare a acestei taxe ţine de politicile fiscale asumate la nivel central. În ceea ce ne priveşte, noi nu putem decât să aplicăm prevederile legale în vigoare”, a arătat George Marinescu, purtătorul de cuvânt al DGFP Galaţi.
Deznodământul întregii poveşti va fi, probabil, în luna februarie 2010, când FMI va face o nouă evaluare a politicilor economice ale viitorului guvern. Dacă lucrurile merg în ritmul în care s-a mers până acum, şansele de respectare a ţintei de deficit bugetar sunt mici. Iar FMI probabil că nu va mai fi la fel de îngăduitor ca până acum.
Guvernanţii de la vremea respectivă ar putea să ne spună că „au fost forţaţi” să-şi încalce promisiunile. Nu ar fi prima dată când pentru eşecurile din plan intern se dă vina pe FMI sau UE. Dar asta nu ne-ar scuti pe noi să plătim din ce în ce mai mult pentru din ce în ce mai puţin.
