* Galaţiul este în topul judeţelor care vor fi afectate de secetă * Dar şi pe locul doi în privinţa irigaţiilor * Chiar dacă stăm mai bine ca alţii, sunt încă multe de făcut * Lipsa de bani împiedică proiectele *
România este între primele şapte ţări din Uniunea Europeană care vor fi afectate serios de secetă şi în următorii ani. În România, zece judeţe, printre care şi Galaţiul, vor fi afectate în continuare de secetă. Spun asta specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi ai Academiei Române, cei de la Agenţia Europeană de Mediu, precum şi grupul de experţi ONU care se ocupă cu cercetarea efectelor schimbărilor climatice.
Deşertificarea unor zone între care şi o mare parte din judeţul nostru e prognozată pe un termen foarte scurt – doar 20 de ani.
Cum ne-am putea opune, concret, unui destin cu un contur atât de sumbru? Să mai reparăm din ceea ce am stricat. Să împădurim, să refacem zone umede distruse prin desecări iraţionale, să adoptăm noi tehnologii în agricultură între care şi cele antiierozionale.
Să irigăm terenurile, să plantăm responsabil, astfel încât solurile să nu fie suprasolicitate, altfel consecinţele, nu-i greu de bănuit, pot fi grave.
În judeţul Galaţi, chestiunea irigaţiilor e în mare măsură în mâinile specialiştilor de la Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) – Sucursala Moldova de Sud, cu sediul la Galaţi.
Cu 47.000 de hectare, locul doi pe ţară la irigaţii
Cum stăm cu irigaţiile în judeţul nostru? „Suntem pe locul doi pe ţară după judeţul Brăila, ne spune ing. Aurel Zamfir (FOTO 2), director regional ANIF – Sucursala Moldova Sud. Asta e de apreciat, mai ales în condiţiile în care, cum ştiţi, suprafaţa irigată din judeţul vecin cuprinde şi Insula Mare a Brăilei. Alte judeţe cu mari probleme, cu mari suprafeţe de teren aride, sunt în urma noastră în privinţa suprafeţelor irigate. E vorba de Constanţa, Tulcea, Dolj, Ialomiţa şi nu numai”.
„Din suprafaţa totală de 139.286 de hectare amenajată în judeţul nostru înainte de 1989, în acest moment ar fi potenţial irigabile aproximativ 80.000 de hectare. Până a se ajunge la cele 80.000 de hectare, în ultimii patru ani, suprafeţele reamenajate în vederea irigării au crescut, ele pornind, după distrugerile de după 1989, de la o suprafaţă de doar 20.000 de hectare”.
„Ei bine, în 2009, am reuşit să irigăm 47.707 hectare. Asta înseamnă că ne situăm la un nivel satisfăcător raportat la problemele specifice ale judeţului”.
Tecuciul vine din urmă
„În acelaşi timp, în 2009 s-a irigat pe o suprafaţă aproape dublă faţă de ceilalţi ani în zona Tecuci. Este evident însă că intenţia noastră este de a mări suprafeţele irigate ale judeţului şi o să vedeţi în continuare care sunt preocupările noastre în acest sens”.
„E important de reţinut că toată zona din lunca Siretului şi parţial din lunca Prutului (Brateşul de Jos, adică de la Şiviţa până în Bădălan) se află incluse într-un proiect de reabilitare, aflat în derulare, finanţat de Banca Mondială. Au fost făcute deja demersurile pentru obţinerea unei prime tranşe de aproximativ 4,5 milioane USD – credit BIRD”.
„Va fi de asemenea reabilitată infrastructura de aducţiune de irigaţii din amenajarea Câmpia Covurlui, din subsistemele Lieşti, Vameş şi Prut. S-au şi făcut deja reabilitări ale unor canale, precum şi reparaţii ale unor staţii de pompare în zona Tecuci, tot cu fonduri de la Banca Mondială”.
Trei mari amenajări, multe OUAI-uri
„În tot judeţul, ne precizează ing. Liviu Baltagă (FOTO 3), inspector şef UA Galaţi Sud, sunt trei mari amenajări: Câmpia Covurlui, Brateşul de Sus şi Tecuci-Nicoreşti, cu mai multe subsisteme de irigaţii ce cuprind canale magistrale de aducţiune, staţii de pompare de bază (care preiau apă din cele trei surse amintite), staţii de repompare, precum şi reţea de canale de aducţiune care duc apa până la proprietarii de terenuri agricole, adică până la beneficiari”.
„În prezent, doar 60 la sută din acea suprafaţă de 139.286 de hectare este irigabilă, efectiv fiind irigată aproximativ 36 la sută. E, pot să spun, un procent satisfăcător, care poate asigura dezvoltarea unei agriculturi moderne şi competitive în judeţul nostru”.
„Dacă mă întrebaţi cum am reuşit să le-o luăm înainte altor judeţe, vă pot spune că foarte important a fost că în judeţul nostru s-au constituit OUAI-uri (organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii) pe aproximativ 70 la sută din suprafaţa amenajată”.
Perspectivă bună
„În perspectivă, însă, încercăm creşterea suprafeţei amenajate cu încă 25.000 de hectare; 6.000 de hectare în zona de luncă de la Nămoloasa şi 19.000 de hectare în terasă, în bazinul legumicol Matca-Cudalbi-Corod, adică acolo unde investiţiile au fost sistate în 1989”.
„Încercăm obţinerea de fonduri de la buget pentru terminarea lucrărilor, întrucât irigarea acestor suprafeţe de teren se justifică din punct de vedere economic. În rest, pe alte suprafeţe de teren, cum ar fi cele din spatele barajului de la Suhurlui, unde ar trebui să se adune apa, terenul a fost pus în proprietate; lucrările de combatere a eroziunii solului din amonte de baraj, adică cele care aveau rol de a împiedica colmatarea barajului sunt degradate şi nu-şi mai îndeplinesc rolul de reţinere a materialului aluvionar. E vorba de baraje, praguri, canale marginale, debuşee (fire de vale), valuri de pământ, benzi înierbate etc.”.
„Oamenii au fost puşi în proprietate, îşi ară terenul după cum îi taie capul, uneori după un deal pe altul şi nu pe curba de nivel, aşa cum este normal pentru a preîntâmpina eroziunea solului, plantaţii de protecţie nu mai sunt…”
Sunt multe de făcut, e nevoie de bani!…
„Avem nevoie de fonduri, spune ing. Aurel Zamfir, directorul regional al Sucursalei Teritoriale Moldova de Sud, pentru a mări suprafeţele irigate, nu numai pentru reabilitarea componentelor existente ale sistemului de irigaţii gălăţean, pentru că trăim într-o zonă grav afectată de secetă, pentru că încălzirea globală a schimbat şi va schimba în continuare regimul climatic, pluviometric”.
„Trebuie să reamenajăm bazinele hidrografice pe care sunt lucrări de combatere a eroziunii solului. Trebuie să plantăm cu salcâmi sau cu vegetaţie pitică toate ravenele, toate suprafeţele degradate în general”.
„Trebuie să reamenajăm drumuri de exploatare; să refacem reţeaua de canale marginale de intercepţie şi de evacuare; să identificăm toate suprafeţele pe care trebuie să executăm lucrări de agrotehnică antiierozională (arături pe curbă de nivel, benzi înierbate, culturi alternante «păioase cu prăşitoare»; terasări ale versanţilor; execuţia unor valuri de pământ) etc.”
În acelaşi timp – spune Aurel Zanfir, ar fi foarte bine dacă eforturile specialiştilor ANIF ar fi susţinute în continuare de cele ale preşedinţilor consiliilor de administraţie ale OUAI-urilor, care să ducă o politică eficientă de atragere a cât mai multor beneficiari de apă adusă prin sistemele de irigaţii, încheind contracte ferme cu aceştia. Bineînţeles, aceştia trebuie să se ocupe şi de îmbunătăţirea calităţii serviciilor prin achiziţionarea de echipamente pentru irigaţii (aripi de aspersiune).
Obiective de perspectivă imediată
Spicuim dintr-o listă-memoriu înaintată la centru (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare) cu obiectivele de investiţii din judeţul nostru ce urmează a fi promovate şi bineînţeles finanţate.
La lucrările de irigaţii se au în vedere cu prioritate obiectivele care deservesc suprafeţe aflate pe prima treaptă de pompare (incinta Nămoloasa, Brateşul de Sus), reabilitarea aducţiunii în Câmpia Covurlui (sifoane şi canal magistral sau găsirea unei soluţii pentru reabilitarea zonei Matca-Cudalbi – Câmpia Covurlui, zonă care constituie un mare bazin legumicol).
De asemenea, sunt necesare lucrările de reabilitare a Staţiei de Pompare Alimentare Ionăşeşti din amenajarea Terasa Nicoreşti şi a Staţiei de Repompare Şiviţa din amenajarea Brateşul de Sus.
În acelaşi timp, pe segmentul de lucrări de combatere a eroziunii solului sunt prioritare lucrările pe Valea Rea – Nicoreşti, în bazinele Oarba, Stoeneasa, Brăneşti, deoarece fenomenul erozional evoluează cu fiecare an afectând şi alte obiective (reţea electrică, alimentare cu apă).
În privinţa desecărilor, obiective prioritare pentru care, la fel, au fost transmise la centru note de fundamentare, sunt: reabilitarea staţiilor de evacuare din lunca Siret, SPE Lieşti, SPE 2-1, SPE 3-1,SPE 4-1, SPE Valea Gerului. Lucrările de apărare au ca prioritate reabilitarea digului polder Brateş.
Continuarea finanţării unor astfel de lucrări ar însemna speranţă de viaţă pentru culturile agricole, pentru proprietarii de terenuri agricole şi implicit pentru locuitorii judeţului nostru. Î
n acelaşi timp, oprirea finanţării ar însemna un dezastru în contextul încălzirii globale, al secetei pronunţate şi aproape permanentizate din această zonă a ţării.
