* După un an devastator din punct de vedere economic, patronatele din CNIPMMR propun Executivului un nou plan anti-criză * Reducerea birocraţiei, ajustarea poverii fiscale, flexibilizarea sistemului de achiziţii publice – printre „ingredientele” planului propus de mediul de afaceri * Lipsa unei strategii guvernamentale coerente a costat până acum soarta a mii de firme *
Deşi reprezintă eşantionul cel mai numeros şi important al agenţilor economici, sectorul IMM-urilor a fost profund afectat de recesiune în lipsa unor măsuri coerente anti-criză la nivel guvernamental, apreciază Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Pentru a salva ce se mai poate salva, reprezentanţii patronatelor, inclusiv de la nivelul societăţilor gălăţene, propun un nou plan de măsuri ce ar trebui avut în vedere de Executiv.
„La sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010, imaginea mediului de afaceri este sumbră: la nivel naţional aproape 190.000 de întreprinderi şi-au încetat activitatea, 22,4 la sută din firmele care au supravieţuit au fost nevoite să reducă salariile pentru nu concedia salariaţii”.
„Dar au fost şi firme – 31,5 la sută – în care nu s-au putut evita disponibilizările”.
„Imaginea poate fi şi mai exactă dacă adăugăm că 57,5 la sută dintre firme şi-au redus investiţiile în condiţiile în care nivelul vânzărilor a scăzut considerabil, iar pentru trei sferturi din întreprinderi cifra de afaceri şi profiturile au fost mai mici decât în anul precedent”, a explicat Marian Filimon, vicrepreşedintele CNIPMMR.
Declin pe toate planurile
Raportându-ne strict la zona Galaţiului, anul 2009 a dus la dispariţia a aproape 4.700 de firme prin radieri, suspendări sau dizolvări voluntare.
Mai exact, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 3.424 de firme şi-au suspendat anul trecut activitatea, comparativ cu doar 360 în 2008. În ce priveşte dizolvările acestea au ajuns la 406, iar radierile voluntare la 853.
„Acest declin s-a înregistrat în condiţiile în care IMM-urile, dincolo de funcţia lor strict economică, au rol important în plan tehnic şi social. La noi, aproape două treimi din PIB vine din zona IMM-urilor, iar majoritatea populaţiei ocupate se găseşte în acest sector”.
„În ultimii ani, IMM-urile au fost cele care au generat aproape în exclusivitate locuri de muncă şi, implicit, au reprezentat una din principalele surse de venituri la bugetul statului, prin impozitele şi taxele plătite”.
„Din păcate, când criza economică a lovit întreprinderile, nu s-a făcut nimic pentru a uşura situaţia firmelor. S-a mers pe principiul scapă cine poate, iar rezultatul a fost dispariţia a mii de firme, a mii de locuri de muncă”.
„Odată cu economia au scăzut inclusiv încasările la buget şi ne aflăm astăzi în situaţia ca, în loc să ieşim din recesiune, să ne întrebăm dacă nu cumva criza este la noi abia… la început şi dacă nu cumva răul abia de acum vine”, a arătat reprezentantul patronatelor.
Birocraţia, eterna poveste
O formulă minune pentru ieşirea din criză este greu de găsit, însă patronatele consideră că sunt anumite „ingrediente” fără de care dificultăţile nu vor putea fi depăşite fără costuri foarte mari. CNIPMMR a înaintat noului Guvern un punct de vedere de care se speră a se ţine cont în eventualele strategii de viitor.
În ceea ce priveşte ansamblul sistemului economico-instituţional, patronatele consideră că prioritatea numărul unu ar trebui să fie diminuarea birocraţiei, prin simplificarea procedurilor, autorizaţiilor, avizelor, prin introducerea ghişeului unic şi a plăţii unice.
„În prezent există 545 de autorizaţii, avize, şi licenţe şi permise necesare desfăşurării activităţii agenţilor economici şi un număr de opt obligaţii lunare declarative chiar şi pentru angajatorii cu un singur salariat”.
„Dar o altă problemă este şi cea a reducerii parafiscalităţii sau cea a renunţării de către Ministerul de Finanţe la practica de a se împrumuta de pe piaţa bancară internă, absorbind astfel lichidităţile şi blocând finanţarea agenţilor economici la dobânzi rezonabile”, a explicat vicepreşedintele Marian Filimon.
Strategii europene cu năravuri româneşti
Până în prezent, foarte puţine elemente din strategia fixată la nivel european pentru dezvoltarea mediului de afaceri - „Small Business Act” – se regăsesc în plan naţional, apreciază CNIPMMR.
Pentru transpunerea acestei strategii în realitate ar trebui, de exemplu, ca 1 la sută din PIB să fie alocat finanţării programelor de dezvoltare şi sprijinire a IMM-urilor.
La asta ar trebui să se adauge dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri şi chiar a portalurilor de soluţii pentru IMM-uri.
Deşi astfel de elemente fac parte din normalitatea mediului economic din majoritatea ţărilor UE, la noi par mai degrabă de domeniul economiei… SF.
Patronatele ar fi cel puţin mulţumite dacă, de exemplu, s-ar îmbunătăţi accesul firmelor la achiziţiile publice prin valorificarea unor bune practici probate în ţări cu experienţă în acest domeniu, astfel ca măcar 30 la sută din volumul comenzilor publice să fie acordat IMM-urilor.
Nu în ultimul rând, patronatele consideră că nu mai pot fi întârziate măsuri de ordin fiscal precum neimpozitarea profitului reinvestit, precum şi introducerea unui sistem fiscal care să prevadă calcularea şi plata anuală a impozitului pe profit, pentru IMM-uri, la închiderea exerciţiului financiar şi nu trimestrial.
Până în prezent, Executivul a făcut, în general, urechea toacă la propunerile venite din partea mediului de afaceri. Dacă în 2010 Executivul va da dovadă de mai multă înţelepciune, rămâne de văzut.
