Aproape trei sferturi dintre întreprinzători consideră că nu este oportună adoptarea unei măsuri de amnistie fiscală, potrivit unui sondaj realizat în luna iunie de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi. Mai mult, în opinia mediului de afaceri, guvernanţii urmăresc, mai degrabă, ştergerea datoriilor companiilor de stat şi mai puţin ajutorarea întreprinderilor din mediu privat.
Sondajul realizat de patronate apare în condiţiile în care, în ultimele luni au fost mai multe declaraţii publice la nivelul Ministerului Finanţelor cu privire la aplicarea amnistiei fiscale ca modalitate de "restartare a mediului de afaceri". Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, și acordarea de către autorități a unei perioade de grație, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să își declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensați pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere, precum și de acuzația de evaziune fiscală.
"Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 de datornici persoane fizice, inclusiv nume care dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale Bucureşti, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de lei", se precizează într-un comunicat de presă al CNIPMMR.
"În aceste condiţii, amnistia fiscală este mai degrabă o modalitate de a acoperi managementul defectuos, clientelar, din companiile de stat. Practic, după ce au acumulat datorii uriaşe, se încearcă "albirea" acestor companii, pentru a o lua de la capăt cu aceleaşi practici, fără a prezenta nici măcar nici cea mai mică intenţie privind schimbarea modului de administrare a acestor companii. De altfel, ultimele declaraţii publice din sfera guvernamentală au fost în sensul că, de exemplu, nu sunt vizate persoanele fizice sau microîntreprinderile - categorii care, în anumite condiţii, ar avea nevoie de un sprijin, ci companiile de stat "cu datorii istorice"", a explicat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Aşa se face că, în cadrul sondajului realizat de CNIPMMR, 77,3 la sută dintre respondenţi au menţionat că nu susţin necesitatea/oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale.
Printre efectele pozitive ale unei eventuale amnistii fiscală, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere (42,5 la sută) şi evitarea încadrării faptelor ca evaziune fiscală (41,8 la sută).
Pe de altă parte, în privinţa efectelor negative, marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea contribuabililor să nu îşi mai plătească taxele (78,9 la sută), alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţate spre evaziune fiscală (71,4 la sută), încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii (65,2 la sută), efectele negative asupra bugetului de stat (61,3 la sută), creşterea riscului infracţional (60,1 la sută) şi legalizarea actelor precedente de evaziune (57 la sută).
În opinia patronatelor, în locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale, precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători.
