* Patronatele au înaintat Guvernului un plan cu măsuri de urgenţă ce se impun pentru redresarea mediului de afaceri * Prin „taxele nocive” se dă vrabia din mână pentru cioara de pe gard, apreciază CNIPMMR * „Rata mortalităţii” agenţilor economici, dublă faţă de „rata natalităţii” * De la îmbunătăţirea accesului la achiziţii publice la reducerea birocraţiei şi a parafiscalităţii *
Un plan de măsuri în 14 puncte pentru relansarea mediului economic a fost înaintat de CNIPMMR, din care fac parte şi patronatele gălăţene, premierului Emil Boc.
„Sunt măsuri preponderent de ordin fiscal ce ar trebui luate în regim de urgenţă. Din păcate, până acum măsurile anti-criză au avut efecte mai degrabă adverse pentru mediul de afaceri. Iar cu ˝îmbunătăţirile˝ de care se vorbeşte în ultima vreme, există riscul unei adânciri şi mai mari a evaziunii fiscale, a decapitalizării firmelor şi a creşterii şomajului”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
Tertipuri la Finanţe
Una din principalele nemulţumiri ale oamenilor de afaceri este că promisiunile privind eliminarea „impozitelor toxice” nu au fost respectate.
„S-a spus că, din ianuarie, impozitul minim va fi eliminat. Asta în condiţiile în care din cauza acestor dări, dar şi a condiţiilor de criză, a restrângerii pieţelor, numai la nivelul Galaţiului 5.000 de firme şi-au încetat activitatea, iar în sectorul privat, din ultimele date de la ITM, rezultă că numărul şomerilor a sărit de 30.000!”.
„Din păcate nu s-a întâmplat nimic pentru eliminarea acestei taxe nocive, în Ministerul Finanţelor s-au căutat tot felul de tertipuri pentru a amâna respectarea promisiunii, iar acum se vorbeşte de renunţarea la o măsură care a dus la dezastrul a mii de IMM-uri abia de undeva, din semestrul doi!”, a explicat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Un indiciu al situaţiei dificile din mediul de afaceri este şi acela că „rata mortalităţii” întreprinderilor, adică a firmelor care şi-au încetat activitatea, este aproape dublă decât „rata natalităţii”, firmele noi înfiinţate.
La Galaţi, înmatriculările din 2009 au fost de doar 2.782, în condiţiile în care, în anii precedenţi, raportul dintre firmele care apăreau şi cele care dispăreau era aproximativ egal.
„La aceasta s-a adăugat şi beleaua cu înlocuirea impozitului pe venit de trei la sută pentru microîntreprinderi cu cota unică de 16 la sută! Din păcate, nu se realizează că se dă vrabia din mână pentru cioara de pe gard”.
„Acel trei la sută se lua necondiţionat. Dar acel 16 la sută se va lua din ce rămâne şi, după cum merg lucrurile, lumea va avea grijă să bage pe cheltuială tot ce permite legea şi cred că, în cele din urmă, la buget nu va mai ajunge nici acel trei la sută cât era iniţial…”.
Dar nu asta ar fi problema. Mai grav este că, potrivit unui studiu realizat de noi, la nivel naţional încă 150.000 de firme se vor adăuga celor aproape 200.000 de societăţi care au dispărut, iar o treime din microîntreprinderi vor fi nevoite să treacă la disponibilizări”, a subliniat vicepreşedintele CNIPMMR.
Cadru economic mai flexibil
În opinia oamenilor de afaceri, printre primele măsuri care ar trebui luate la nivel guvernamental ar fi acelea de îmbunătăţire a cadrului legal privind stimularea investiţiilor, prin finalizarea şi adoptarea proiectului de lege pe această temă aflat în dezbatere de… peste patru ani.
De asemenea, se impune îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice, prin valorificarea bunelor practici din spaţiul european, astfel încât cel puţin 30 la sută din aceste achiziţii să fie rezervate întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi stimularea parteneriatelor public-privat.
În acest context, planul anti-criză comunitar dedicat IMM-urilor, respectiv „Small Business Act”, ar trebui să se regăsească într-un plan naţional de acţiune.
Acest cadru ar trebui completat şi cu o diminuare a birocraţiei, dat fiind faptul că, în prezent, există un număr de 545 de autorizaţii, avize, licenţe şi permise referitoare la activitatea agenţilor economici.
Cămătărie la nivel de stat
În ceea ce priveşte „durerile” din zona taxelor şi impozitelor, patronatele consideră că firmele aflate în prezent în dificultate ar trebui tratate de fisc de la caz la caz şi nu la grămadă.
„Se pun pe chituci întreprinderi cărora li se blochează conturile, societăţi care de-a lungul au fost bune platnice, care şi-au plătit dările şi au creat locuri de muncă, dar care acum întâmpină dificultăţi”.
„Nu-i corect să-i judeci pe toţi la fel, să-i bagi pe toţi în aceeaşi oală şi să-i razi pe toţi. Plus că statul aplică nişte dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru impozite şi contribuţii la fondul asigurărilor sociale de 0,1 la sută pe zi, ceea ce face să se ajungă pur şi simplu la nivelul unei dobânzi cam de 36 la sută pe an, ca la cămătari”.
„Statul a devenit cămătar şi asta în condiţiile în care, dacă el datorează ceva societăţilor, dă când vrea şi cum vrea. Dar mai există o problemă: toate controalele fiscului sunt pe IMM-uri. Sigur, reprezentăm peste 90 la sută din societăţile din această ţară”.
„Dar punem problema şi altfel: de marii contribuabili, de multinaţionale, de ce nu se atinge nimeni? De ce de evaziunea mare nu se atinge nimeni, chiar şi când sunt indicii certe în acest sens?”.
„Un singur exemplu: în România, rata raportată a rentabilităţii la afaceri cu alcool, tutun şi cu petrol în România este de… doi la sută, în condiţiile când oricine ştie că sunt domeniile cu profiturile cel mai mari! Dar e mai simplu să strângi de gât IMM-urile, în loc să te iei la trântă cu marii rechini…”, a declarat Marian Filimon.
Pe lângă reducerea parafiscalităţii, a nivelului penalităţilor la întârzierea impozitelor, IMM-urile mai solicită eliminarea planurilor de amenzi ale organismelor cu atribuţii de control.
„La un control, dacă vine un inspector peste tine, nu pleacă fără să ia ceva. Chiar dacă eşti în regulă, tot se găseşte ceva, cât de mic, pentru că inspectorul ˝nu poate să piardă timpul de pomană˝”.
„Iar dacă te opui, eşti hărţuit de controale şi tot nu scapi. Sunt abuzuri cărora trebui să li se pună capăt: să fie controale unice, anuale, iar instituţiile de control să pună accent pe funcţia de prevenire, de consiliere, de informare, nu pe cea de sancţionare, că ˝aşa cere planul de amenzi˝”, a mai arătat reprezentantul IMM-urilor.
Nu în ultimul rând, în planul prezentat Guvernului, patronatele mai propun suplimentarea treptată a bugetului programelor destinate dezvoltării IMM-urilor - acesta fiind în prezent de doar…
10 euro pe cap de întreprindere - astfel încât să se ajungă la 1 la sută din PIB, creşterea accesului la serviciile de consultanţă în vederea accesării fondurilor europene, îmbunătăţirea programelor de formare profesională.
„Domnul prim-ministru s-a arătat încântat de propunerile făcute de noi şi a spus că va ţine cont de ele. Rămâne însă de văzut dacă au fost doar vorbe protocolare sau, într-adevăr, le vom regăsi şi în practică”.
„Ar fi bine să se înţeleagă că economia este la capătul puterilor şi că strategia de tip ˝scapă cine poate˝ nu aduce decât deservicii, indiferent dacă vorbim de mediul privat sau de cel de stat”, a mai arătat vicepreşedintele CNIPMMR.
