De la ”nicio masă fără pește” la ”cel mai bun pește e porcul”, cam așa s-ar putea rezuma evoluția sectorului piscicol din România, în ultimii ani.
”De pe 100 de mii de hectare luciu de apă, piscicultura românească obține anual doar zece mii de tone de pește”, a descris situația, vădit nemulțumit, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Gheorghe Ștefan. Cât privește industria prelucrătoare a produselor din pește, aceasta e sublimă, dar știți continuarea. Împreună cu ministrul Adrian Oros, cei doi oficiali MADR au fost prezenți ieri la Galați, cu ocazia unui eveniment dedicat elaborării Programului pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027, susținut din fonduri europene.
”Deocamdată, nu este stabilit nici Cadrul Financiar Multianual, iar Comisia Europeană dorește ca 40% din fondurile europene să fie utilizate pe măsuri de mediu și climă. Aceste consultări cu mediul asociativ le facem pentru ca la finele lunii septembrie să fim pregătiți să furnizăm un program clar pe agricultură, în general, și pentru piscicultură și acvacultură, în particular. Oricum, draftul îl vom trimite la comisie în luna martie și așteptăm clarificări”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros. El a mai arătat că gradul de absorbție al Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 va fi de aproape sută la sută, respectiv 165 de milioane de euro, cu clauza n+3, "dacă cei de la AM POP se mișcă bine".
La rândul său, fostul absolvent al Facultății de Piscicultură din Galați, Gheorghe Ștefan a apreciat strategia Comisiei Europeană de a stabili doar liniile directoare ale programului, cu posibilitatea pentru statele membre de a-și creiona singure prioritățile în materie. ”Menționez în acest sens acvacultura, zonele de pescuit și contractele de concesiune”, a precizat Ștefan. El a pus accentul pe problema stringentă a intabulării și încadastrării unui număr de 150 de ferme piscicole fără contract de concesiune, cu speranța de a finaliza acest proiect în anul 2020, din bugetul suplimentat al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).
Problema subvenției pentru piscicultură va fi abordată de secretarul de stat, în acest sens existând inițiativa unei colaborări cu statele membre ale Grupului de la Vișegrad, pentru redactarea unui punct de vedere comun către organismele europene. ”Problema este că, la nivelul Uniunii Europene, până în 2005-2007 când am aderat noi, statele vestice nici nu știau de acvacultura în ape dulci. Singura lor preocupare și atunci, dar și acum, se îndreaptă către mări și oceane și vorbim aici de țări ca Franța, Germania, Italia sau Spania. Singura lor acvacultură în ape dulci este păstrăvul, salmonicultura și nicidecum ciprinide, precum crapul, pe care nu îl consumă. Când șase - șapte țări vor face lobby pentru subvenționarea acvaculturii în sisteme amenajate de apă dulce, atunci poate, dacă nu în acest exercițiu financiar, măcar în cel viitor, vom obține acest lucru, fiind tratați cu alți ochi”, a mai spus Gheorghe Ștefan.
