Valoarea restanţelor la creditele contractate de gălăţeni a crescut în ultimele şase luni, de la începutul crizei coronavirusului, cu nu mai puţin de 45,9 milioane de lei (foarte aproape de pragul 10 milioane de euro - n.r.), la valoarea totală de 143,4 milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR).
Cele mai ample mişcări pe piaţa bancară gălăţeană au fost în ultimele luni pe partea împrumuturilor în moneda naţională. Acestea deţin, de altfel, volumul cel mai mare în ceea ce priveşte creditarea. Din valoarea totală de aproape 4,33 miliarde de lei a împrumuturilor contractate de gălăţeni, mai bine de 3,28 miliarde de lei era valoarea creditelor în moneda naţională.
Normele prudenţiale impuse de situaţia de criză au pus o serioasă frână procesului de creditare, foarte aproape de stagnare, atât la nivelul agenţilor economici, cât şi al populaţiei. Mai exact, împrumuturile în moneda naţională contractate la nivelul companiilor a ajuns până la sfârşitul lunii august la 1.302,3 milioane de lei, cu doar cinci milioane de lei mai mult faţă de finalul lunii februarie, iar creditele în moneda naţională, strict la nivelul populaţiei, au crescut cu doar 3,4 milioane de lei, la 1.976,8 milioane de lei.
În schimb, restanţele la credite în moneda naţională au crescut foarte mult, ca efect al dificultăţilor din economie, la valoarea de 97,2 milioane de lei, aproape dublu faţă de perioada de dinaintea crizei coronavirusului.
Spre comparaţie, creditele în valută, oricum într-o tendinţă mai degrabă descrescătoare pe piaţa bancară autohtonă, au scăzut şi mai mult, respectiv de la 1.063,5 milioane de lei, în luna februarie, la 1.049,1 milioane de lei, la sfârşitul lunii august. Dacă la nivelul agenţilor economici se înregistrează, totuşi, o creştere a împrumuturilor în valută, de la echivalentul a 442,2 milioane de lei la 457,7 milioane de lei, la nivelul populaţiei avem o scădere a acestui tip de împrumuturi, de la echivalentul a 610,9 milioane de lei la 580,8 milioane de lei.
Un element pozitiv este, în cazul împrumuturilor în valută, creşterea moderată a restanţelor, unde, spre deosebire de restanţele la creditele în moneda naţională, avansul a fost de doar 1,6 milioane de lei, la valoarea de 46,2 milioane de lei, la sfârşitul lunii august.
În perioada pandemiei, o mutaţie importantă pe piaţa bancară s-a produs în ceea ce priveşte destinaţia creditelor. Dacă în „vremurile bune” creditele de consum erau într-o creştere continuă, coronavirusul a schimbat această tendinţă. La sfârşitul lunii august, creditele de consum aveau o valoare de 1.067 milioane de lei, faţă de 1.075,2 milioane de lei la începutul crizei. Scăderea drastică a fost la creditele de consum în valută, de la 173,2 milioane de lei la 162,3 milioane de lei. Creditele de consum în moneda naţională au ajuns în august la 904,7 milioane de lei, cu doar 2,7 milioane de lei peste valoarea de acum şase luni.
În ceea ce priveşte creditele destinate locuinţelor, acestea avea, la sfârşitul lunii august, o valoare de 1.408,2 milioane de lei, în condiţiile în care, în ultimele şase luni, creditele imobiliare în lei au crescut de la 927,6 milioane de lei la 990,4 milioane de lei, dar creditele imobiliare în valută au scăzut de la 437 milioane de lei la 417,8 milioane de lei.
