Patimile mediului de afaceri

Patimile mediului de afaceri
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În acest ritm, până la sfârşitul anului încă 2.500 de agenţi economici îşi vor înceta activitatea * Aceştia se vor adăuga plutonului de 5.000 de firme trase pe linei moartă de la debutul crizei * Măsurile de revigorare a economiei au rămas tot în stadiul de promisiuni * Impozitul forfetar - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă * Reformarea sistemului bugetar, o şansă ratată *

Firmele gălăţene sunt încă departe de a putea face faţă tăvălugului crizei economice. Noi şi noi firme „capitulează”, fie sub forma suspendărilor de activitate, fie sub forma dizolvărilor sau a radierilor.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în primele două luni ale anului încă 535 de firme gălăţene au fost trase pe linie moartă.

În cele mai multe cazuri (308), a fost vorba de suspendări de activitate. Pe locurile următoare s-au aflat radierile  – 158 de cazuri, urmate de dizolvările voluntare – 69 cazuri.

„Este un semn că mult trâmbiţata «însănătoşire a economiei» şi ieşirea din criză se lasă încă aşteptate, deşi instituţiile guvernamentale încearcă să ne convingă că suntem bine, sănătoşi, eventual capabili de a plăti noi taxe şi impozite…”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Dacă se păstrează acelaşi ritm al reducerii de activitate, până la sfârşitul anului încă vreo 2.500 de firme gălăţene ar putea să se adauge celor aproape 5.000 care s-au prăbuşit anul trecut.

Spre comparaţie, în 2008, la Galaţi şi-au încetat activitatea doar 888 de firme.

Evaziunea, plevuşca şi rechinii

Îngrijorător este că, la nivelul politicilor macroeconomice, se întârzie în continuare luarea unor măsuri care să ducă la relansarea activităţii IMM-urilor.

Un exemplu clasic este cel al eliminării sau cel puţin al restrângerii ariei de aplicare a impozitului minim.

Iniţial s-a promis că impozitul de acest tip va fi eliminat de la 1 ianuarie 2010, apoi că se va introduce, până la sfârşitul lunii martie, un impozit forfetar doar la anumite activităţi.

Dar iată, intrăm în aprilie, iar proiectul tot proiect rămâne. Vizate sunt restaurantele, barurile, dar şi frizeriile sau atelierele de reparaţii electrocasnice, mobilă sau ceasornicărie.

Se pare însă că, în timp ce guvernul pune ochii pe cizmari şi „buticarii” de la colţ, domenii în care evaziunea fiscală se simte de la o poştă rămân în continuare neatinse.

„Aşa cum este gândită, în «plasa» luptei cu evaziunea cade tot «plevuşca», în timp ce «marii rechini» rămân în continuare în afara oricărui control”.

„Noi am făcut un apel ca, în proiectul privind impozitul forfetar să fie cuprinse şi acele domenii în care se declară un grad mic de rentabilitate, deşi profitabilitatea lor cu greu poate fi pusă la îndoială”.

„De exemplu, în domenii precum cel petrolier, al tutunului sau al alcoolului, al jocurilor de noroc, se înregistrează venituri foarte mari, dar un grad de rentabilitate ireal de scăzut, undeva pe la doi la sută!”, a arătat reprezentantul patronatului. 

Unii sunt mai egali decât alţii

Întreprinzătorii sunt îngrijoraţi şi de faptul că, deşi pe parcursul crizei s-a pus o presiune aproape de nesuportat pe mediul privat, în mediul bugetar progresele pe calea reformei sunt extrem de timide.

„La Galaţi, mediul privat a plătit un preţ greu: peste 30.000 oameni şi-au pierdut locurile de muncă”.

„În acest timp, la stat s-au făcut «reduceri» de schemă cu posturi care nu erau ocupate de nimeni, cheltuielile bugetare nu numai că nu au scăzut, ba chiar în anumite sectoare au crescut, statul e prins în tot felul de negocieri ce se împotmolesc în mişcări de protest, revendicări sau grupuri de presiune chiar din interiorul instituţiilor chemate să reformeze sistemul”.

„Criza a arătat cât se poate de clar că avem un sistem de stat supradimensionat, ineficient în multe privinţe, contaminat de clientelisme şi nepotisme de tot felul”.

„Era momentul cel mai potrivit pentru a reforma sistemul bugetar, din păcate nu s-a făcut acest lucru”, a precizat reprezentantul patronatelor, Marian Filimon.

Oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi şi de faptul că, nu numai că nu se reformează sistemul public, dar există şi tendinţa de a transfera greutăţile companiilor de stat în cârca firmelor din mediul privat.

„Un exemplu foarte clar în acest sens este acea ordonanţă prin care angajaţilor disponibilizaţi ai unor societăţi de stat, precum cele feroviare, să li se acorde salarii compensatorii şi alte forme băneşti de sprijin direct din bugetul asigurărilor sociale de şomaj”.

„Asta în condiţiile în care la acest buget contribuie toată lumea, indiferent că vorbim de mediul privat sau de stat, şi în condiţiile în care în Codul Muncii se arată că măsurile de atenuare a efectelor reducerii de activitate revin în exclusivitate angajatorului”.

„Practic, angajaţii din mediul privat sunt discriminaţi în raport cu cei din domeniul de stat. De ce se recurge la aceste forme «de ajutor»?”.

Probabil că se doreşte evitarea unor convulsii sociale în sistemul bugetar, în baza creşterii deficitului la buget. Astfel creşte din nou riscul introducerii unor noi impozite în mediul privat pentru acoperirea golurilor din sistemul bugetar”, a explicat vicepreşedintele CNIPMMR.

Cel mai îngrijorător este că mediul de afaceri se deteriorează fără a-şi găsi capacitatea de regenerare. Mai exact, numărul firmelor care dispar din peisajul economic este net superior celor care apar.

Astfel, în primele două luni ale acestui an, la Galaţi s-au înregistrat la ONRC doar 435 de firme, cu 100 mai puţine decât cele care şi-au întrerupt activitatea.

„Din păcate, în lipsa unor măsuri anti-criză coerente, singura lege valabilă în mediul economic este: scapă cine poate! Din păcate, aşa se pierd multe firme şi multe locuri de muncă care, cu aplicarea unor planuri de relansare coerente, ar fi putut fi salvate”.

„Este păcat, pentru că o firmă se închide foarte uşor, dar e foarte greu să porneşti una”, a mai arătat reprezentantul patronatelor.

După cum se vede, şi anul 2010 este un an al patimilor pentru mediul economic. Culmea, deşi i se pun atâtea piedici, tot din zona IMM-urilor se aşteaptă salvarea economiei şi a bugetului de stat.

La nivelul Galaţiului, după ultimele date statistice mai rezistau pe baricadele originalei noastre economii de piaţă 21.394 agenţi economici, din care 6.425 erau persoane fizice autorizate, iar 15.969 erau persoane juridice.

Citit 834 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.