* Creditele restante acumulate de gălăţeni s-au dublat în primul trimestru, ajungând la aproape 264 de milioane de lei! * În „vremurile bune”, de dinaintea crizei financiare, datoriile neonorate nu erau nici măcar de 50 de milioane de lei * Incertitudinile îndeamnă şi băncile, şi clienţii la prudenţă financiară * Creditele contractate de gălăţeni au scăzut cu 63 de milioane de lei, în timp ce economiile au crescut cu 82 de milioane de lei *
Nici scăderea dobânzilor, nici dezmorţirea pe ici, pe colo a unor activităţi economice nu au reuşit să deblocheze piaţa bancară gălăţeană.
Micile puseuri de optimism s-au stins repede, iar starea de incertitudine generată de un cumul de factori - şomaj, falimente, un aparat bugetar nerestructurat, temerea de introducerea unor noi taxe - îndeamnă la prudenţă atât băncile, cât şi potenţialii clienţi.
Edificator în acest sens este faptul că, în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor furnizate de BNR, volumul creditelor contractate de gălăţeni a scăzut, cu 63 de milioane lei, de la 3.984 la 3.921 de milioane de lei!
Ce-i drept, privite separat, creditele în valută au înregistrat o uşoară creştere, de la echivalentul a 2.114 milioane de lei la 2.161 de milioane de lei.
Dar asta nu a putut opri declinul şi mai accentuat pe partea creditării în moneda naţională, de la 1.870 de milioane de lei la 1.760 de milioane de lei.
Acest trend nu numai că scoate „pe minus” volumul total al împrumuturilor, dar indică şi o oarecare neîncredere în capacitatea leului de a face faţă tensiunilor economice.
Valuta - euro în special, oferind mai multă stabilitate - începe din nou să domine în acordarea împrumuturilor, dar asta nu înseamnă neapărat ceva bun pentru gălăţeni, dat fiind faptul că majoritatea îşi primeşte veniturile în lei, iar un împrumut în valută s-ar putea dovedi periculos în eventualitatea unor „turbulenţe” pe piaţa financiar-bancară.
Acesta este şi unul dintre motivele pentru care volumul creditelor restante, mai ales la cele în valută, are o evoluţie alarmantă.
Astfel, dacă la începutul anului creditele restante în valută ale gălăţenilor erau de aproape 50 de milioane de lei, în numai trei luni ele au ajuns să se dubleze şi încă ceva pe deasupra, atingând 109,6 milioane de lei!
La creditele în lei, datoriile neonorate cresc şi ele, dar nu într-un ritm la fel de rapid. Mai exact, în primul trimetru al acestui an saltul restanţelor a fost de la 128,5 de milioane de lei la 154,1 de milioane de lei.
Una peste alta, cu credite restante totalizând 263,7 de milioane de lei - în condiţiile în care, înainte de criza economică, nu ajungeau nici măcar la 50 de milioane de lei - se pot spune multe despre greutăţile pe care tot mai mulţi gălăţeni le au în achitarea creditelor contractate.
Temperare pe consum
Regresul bancar este resimţit în egală măsură atât la nivelul agenţilor economici, cât şi la nivelul „simplului cetăţean” ce până nu demult lua credite „doar cu buletinul”…
La nivelul agenţilor economici, volumul creditelor contractate a scăzut în trei luni de la 2.027 de milioane de lei la 2.003 milioane de lei, în timp ce la nivelul populaţiei scăderea a fost de la 1.925 de milioane de lei la 1.888 de milioane de lei.
Se remarcă o temperare în special pe zona creditelor de consum. Astfel, dacă la începutul anului acestea ajungeau la un total de 1.428 de milioane de lei, ele au scăzut după primul trimestru la 1.377 de milioane de lei.
Merită remarcată creşterea, deşi încă timidă, a creditelor destinate achiziţionării de locuinţe. Acestea au înregistrat în primele trei luni un salt de la 437 de milioane de lei la 454 de milioane de lei.
Dintre ele, în valută sunt împrumuturi totalizând echivalentul a 412 milioane de lei.
Şi cum împrumuturile pentru locuinţe sunt, în general, împrumuturi mari, dată fiind dependenţa de cursul valutar, se poate identifica aici una din zonele de risc în ceea ce priveşte creditele neachitate.
Umbrela financiară
Privind „partea plină a paharului” din conturile gălăţenilor nu putem să nu remarcăm că, pe fondul crizei, spiritul de economie a devenit ceva mai puternic.
Astfel, dacă la începutul anului gălăţenii aveau în conturi (disponibilităţi la vedere, depozite la termen sau după notificare) 2.495,6 de milioane de lei, în trei luni suma a crescut cu aproape 81,7 de milioane de lei, la nivelul de 2.577,3 de milioane de lei.
Leul ia în acest caz partea… leului, gălăţenii deţinând în moneda naţională disponibilităţi la vedere de 523 de milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 1.891,7 de milioane de lei.
În ceea ce priveşte valuta, disponibilităţile la vedere erau după primul trimestru în echivalentul a 220,3 de milioane de lei, iar sub forma depozitelor de 465,3 de milioane de lei.
După cum se vede, vorba cu „a strânge bani albi pentru zile negre” nu trebuie neglijată. Asta mai ales că nu puţini s-au convins şi de faptul că, în general, băncile îţi oferă umbrela pe vreme bună şi ţi-o iau pe vreme rea.
Iar, deocamdată, prognoza privind vremurile ce ne aşteaptă nu e tocmai bună.
