Vântul aduce la Galați peste jumătate de miliard de euro
Foto: Marian Calestru

Vântul aduce la Galați peste jumătate de miliard de euro
Evaluaţi acest articol
(29 voturi)

Datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Galați, la solicitarea "Vieții libere", confirmă încă o dată faptul că județul nostru este unul dintre cele mai atractive din țară pentru investitorii în parcuri eoliene. La începutul lunii decembrie 2021, în județul Galați erau în funcțiune zece parcuri eoliene autorizate, cu 75 de turbine și cu o putere instalată totală de 162 MW. Pe lângă acestea, alte 12 parcuri erau în diverse etape ale procesului de autorizare, cu o putere totală instalată de peste 800 MW, reprezentând investiții de peste 560 milioane de euro, bani din care nu este foarte clar cât, dacă și sub ce formă se întorc la administrațiile locale.

Conform datelor APM Galați, cele zece parcuri eoliene în funcțiune sunt pe raza a nouă comune și sunt deținute de firme din Satu Mare, București, Buzău, Iași și Galați. Titularii gălățeni de parcuri eoliene sunt Smart Clean Power SRL (patru turbine în comuna Schela, cu o putere instalată totală de 8 MW) și Next Energy Partners SRL (cu o turbină de 2 MW, în comuna Slobozia Conachi).

Ceilalți deținători de parcuri eoliene din județul Galați sunt EOL Energy Moldova SRL Satu Mare (cu o turbină de 2 MW la Smulți și trei turbine la Vârlezi), Renovatio Trading SRL București (cinci turbine la Cudalbi, cu o putere totală instalată de 10 MW), Corni Eolian SA Buzău (35 de turbine în comuna Corni, 70 MW), Dan Holding MGM SRL Iași (trei turbine la Pechea, 6 MW), Future Power SRL Iași (o turbină, 2 MW, tot la Pechea), Smartbreeze SRL București (Frumușița, două turbine, 6 MW) și Alizeu Eolian SA București (20 de turbine la Băleni, 50 MW în total).

Puterea totală a acestor zece parcuri funcționale este de 162 MW. Cele mai vechi dintre ele sunt cele din Cudalbi și Schela, cu autorizații de mediu emise în 2012, precum și cele din Corni, Pechea și Slobozia Conachi, cu autorizații emise în 2013. Cele mai recente, cu autorizații din 2021, sunt în comunele Smulți și Vârlezi. "La data emiterii actelor de reglementare pentru proiecte, legislația în domeniul protecției mediului nu prevedea în mod explicit menționarea valorii investițiilor", precizează APM Galați.

Proiecte de cel puțin 567 milioane de euro și peste 800 MW

Cu totul altfel stă acum problema, studiind lista planurilor și proiectelor de parcuri eoliene furnizată de APM Galați. Sunt alte 12 parcuri pe această listă, în etape diferite ale procedurii de autorizare, a căror putere instalată totală este, deocamdată, de 818,9 MW (de cinci ori mai mare decât cea existentă deja) și care reprezintă investiții totale de 567,57 milioane de euro, cu mențiunea că pentru patru dintre ele nu ni s-a comunicat valoarea investițiilor.

Titularii acestor proiecte sunt: Cudalbi Eolian SRL Buzău (30 de turbine în comunele Cudalbi, Suhurlui și Costache Negri, putere totală de 180 MW și investiție de 1 milion euro/MW), Six Wings SRL Galați (două turbine în Pechea, max. 13 MW în total, 1 milion euro/MW), Smart Power Generation Alfa SRL Buzău (nouă turbine în Cudalbi, 54 MW putere totală, 1 milion euro/MW), Drăghiescu Partners SRL Bragadiru (opt turbine în Foltești și Scânteiești și 21 de turbine în Tulucești și Frumușița, 162,4 MW putere totală, investiții de 125 milioane de euro), Pechea Eolian SRL Buzău (22 de turbine în Pechea și 19 în Suhurlui și Costache Negri, 217,3 MW, investiție de 0,9 milioane euro/MW), Smart Power Generation Beta SRL Buzău (nouă turbine în Pechea, 54 MW), EDPR România SRL (10 turbine la Negrilești, 70 MW putere totală), Green Breeze SRL (16 turbine în comunele Frumușița, Cuca și Smârdan) și EWE Frumușița SRL (11 turbine în Frumușița, cu o putere totală de 68,2 MW).

Toate aceste informații erau valabile la data de 15 decembrie 2021.

Cum vin banii, așa și pleacă

Pentru a monta un MW într-un proiect eolian este necesară o investiție cuprinsă între 0,8 și un milion de euro. Studiile arată că, pentru fiecare euro cheltuit într-un proiect eolian și în lucrările electrice aferente în economie, se întorc mai bine de doi euro. Însă unde se întorc acești bani? La investitor, evident.

Banii de care o comună poate beneficia în urma funcționării unui parc eolian pe terenul său variază de la deloc la foarte puțini. Ba chiar unele UAT-uri sunt obligate prin instanță să dea înapoi sume importante pe care le-au încasat legal la vremea respectivă, sub formă de impozit pe clădiri.

Dacă terenul pe care se amplasează turbinele este privat, tranzacția se reglează între părțile respective, fără niciun beneficiu pentru comună. Se poate bate palma pentru o chirie pe o anumită perioadă de timp, pentru alte facilități pentru proprietar (de exemplu, abonament gratis sau la un preț mai mic la energie electrică, instalarea de echipament pentru alimentarea cu energie a unor zone care nu sunt alimentate la rețeaua locală etc.). Dacă terenul este în proprietatea primăriei respective, aceasta, la fel, poate negocia o înțelegere cât mai favorabilă cu investitorul.

La unele primării, vântul bate... invers

Cum spuneam, sunt și cazuri în care comunele sunt obligate de instanță să dea înapoi banii primiți de la titularii parcurilor. Companiile care au realizat parcuri eoliene în România au plătit, începând din 2014, impozit pe clădiri pentru turnurile de susținere ale turbinelor eoliene. Asta prevedea cadrul legal existent la acea dată. Numai că instanțele au decis că administrațiile locale sunt obligate să restituie sumele achitate de companiile respective în perioada 2014-2019 ca impozit pe clădiri și majorări, acolo unde este cazul.

Cel puțin o situație de acest gen este și în Galați, la Schela, unde primăria trebuie să returneze aproximativ 560.000 de lei, pentru trei ani. "Este de apreciat că ne-au anunțat, la sfârșitul anului trecut, că nu pretind penalități și nici cheltuieli de judecată", ne-a spus primarul Maricel Petrea, referindu-se la cei de la Smart Clean Power SRL, care între timp au vândut către Ingka, firmă controlată de grupul Ikea, cel mai mare retailer de mobilier din lume. Și nu sunt singurii în această situație.

Site-ul economica.net informa, în august 2021, că Ingka, compania din grupul Ikea care controla șapte firme din sectorul energiei eoliene din România, a decis ca una dintre ele să le absoarbă pe toate celelalte. Fuziunea urma să aibă loc prin absorbția de către Ewind S.R.L. a firmelor Dan Holding, Green Energy, Soft Group, Smartbreeze, Smart Clean Power și Eol Energy, toate companiile fiind deținute de către Ingka Investments România.

Energia din eoliene, a treia pondere la nivel național

Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la data de 6 ianuarie 2022, puterea totală instalată în capacitățile de producție a energiei electrice era de 18.568,615 MW, din care eolienele aveau a treia cea mai mare pondere. Cel mai mare procent, de 35,8 la sută, reprezentând 6.644,65 MW, îi revenea sectorului hidroenergetic. Energia produsă din cărbune, cu o putere totală de 3.092,2 MW, se situa pe locul al doilea, cu o pondere de 16,7 la sută, urmată la mică distanță de energia produsă de eoliene – 3.014,91 MW, reprezentând 16,2 la sută. Ponderi însemnate mai aveau hidrocarburile (15,5 la sută, 2.873,98 MW), energia nucleară (7,6 la sută, 1.413 MW) și cea solară (7,5 la sută, 1.393,57 la sută din puterea totală). La „și altele” intra energia produsă din biomasă, biogaz, deșeuri, căldură reziduală și surse geotermale.

 

Citit 9134 ori Ultima modificare Marți, 11 Ianuarie 2022 00:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.