* Cu „nori de furtună” pe piaţa financiară, banca centrală merge pe principiul că prudenţa este mama… creditării *
În condiţiile în care pieţele financiare internaţionale nu reuşesc să-şi găsească un echilibru, iar incertitudinile persistă în zona euro, Banca Naţională a României (BNR) a lansat un proiect de regulament prin care prudenţa extremă trebuie să devină lege pentru instituţiile financiare în acordarea creditelor de consum.
Măsura vine după ce, în 2008, încercările BNR de temperare a sistemului de creditare „doar cu buletinul” au reuşit să mai limiteze pe piaţa românească efectele crizei financiare. Noul proiect de regulament întăreşte şi mai mult această linie, semn că nu ar fi exclus ca BNR să simtă din nou că se adună „nori de furtună” pe pieţele financiare.
Astfel, potrivit noilor normative, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133 la sută din valoarea împrumutată.
Banca centrală mai are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. De altfel, creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.
Televizoarele bat imobiliarele
Pe piaţa bancară, apetitul pentru creditele de consum s-a manifestat printr-un dezechilibru faţă de creditele imobiliare. Numai pe piaţa Galaţiului, la nivelul populaţiei se înregistrau la sfârşitul lunii iulie credite totale de 1.920,6 milioane de lei, din care 1.206,5 milioane de lei erau reprezentate de creditele de consum.
Dacă ţinem cont că nivelul creditelor pentru locuinţe era de 563,6 milioane de lei, ne dăm seama că gălăţenii au dat de două ori mai mult pe televizoare, frigidere şi alte asemenea decât au dat pe achiziţionarea sau modernizarea locuinţelor!
Cel mai mare dezechilibru se înregistrează la nivelul creditelor în moneda naţională, unde dintr-un total al creditelor de 804,9 milioane de lei, 628,7 milioane de lei au fost destinate consumului şi doar 38 milioane de lei au fost credite pentru locuinţe.
La creditele în valută lucrurile sunt ceva mai echilibrate, dintr-un total al împrumuturilor de 1.115,7 milioane de lei, creditele de consum fiind de 577,8 milioane de lei, iar creditele pentru locuinţe de 525,6 milioane de lei.
Credite în vremuri de restrişte
Dar şi pentru creditele imobiliare, BNR doreşte nu numai o mai clară definire a acestora, dar şi o mai mare prudenţă în ceea ce priveşte acordarea împrumuturilor şi evaluarea riscurilor generate din „jocul” cursului de schimb valutar.
Mai exact, pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 15 la sută din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30 la sută pentru creditele în euro şi de 40 la sută în cazul finanţărilor în alte devize străine.
Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare.
De asemenea, la fundamentarea nivelurilor maxim admise pentru gradul total de îndatorare se va utiliza pentru şocul pe curs de schimb o valoare de 35,5 la sută la euro, 52,6 la sută la francul elveţian şi 40,9 la sută la dolar.
În premieră se ia în calcul şi o eventuală scădere de şase la sută a veniturilor clienţilor. Desigur, măsurile de siguranţă în acordarea creditelor nu sunt unele care să stârnească entuziasmul. Dar, dacă ţinem cont că numai la nivelul Galaţiului creditele restante au ajuns să aibă o pondere de 15,7 la sută din totalul creditelor contractate, atunci îndemnul la prudenţă al BNR pare a fi îndreptăţit.
