Banii nu au miros, dar lasă urme

Banii nu au miros, dar lasă urme
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* „Aici trec miliardele prin faţa noastră”, afirmă subcomisarul George Dimofte, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Galaţi * În bilanţul primelor şapte luni ale anului, Galaţiului ocupă locul 5 în ţară ca număr de dosare de evaziune fiscală * Sunt aproape o mie de dosare în lucru la această oră, investigate de 30 de ofiţeri * 22 de grupări infracţionale în domeniul economico-financiar, fiecare cu câte cel puţin patru oameni, sunt supravegheate de poliţiştii gălăţeni *

Prejudicii de peste 50 de milioane de euro, numai în Galaţi

Dacă, aşa cum se procedează cu dosarele de corupţie, am vedea la televizor în fiecare zi şi figurile celor care se „ocupă” cu evaziunea fiscală, probabil că în jurnalele de ştiri n-ar mai încăpea nimic altceva.

Este una dintre concluziile trase în urma discuţiei purtate cu şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Galaţi, subcomisarul George Dimofte.

Bilanţul primelor şapte luni arată că Galaţiul e pe locul 5 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul dosarelor de evaziune fiscală. Cifrele sunt ameţitoare: poliţiştii gălăţeni de la Fraude au în lucru, în acest moment, 931 de dosare numai de evaziune fiscală. 379 dintre acestea sunt noi, adică de la începutul acestui an, iar 552 sunt „pe stoc”.

Conform subcomisarului Dimofte, „există 105 dosare cu prejudicii estimate de peste 400.000 de lei fiecare (4 miliarde lei vechi) şi 143 de dosare cu prejudicii între 5.000 şi 200.000 de lei. Alte 61 de dosare au fost declinate în favoarea DIICOT, DNA şi a altor unităţi de parchet, cu prejudicii totale de 100 milioane lei.

Au mai existat 200 de dosare cu alte soluţii procedurale (încetare a urmăririi penale etc.), cu prejudicii cumulate de 14 milioane lei. În acest an, ne-am sesizat din oficiu (sau prin intermediul instituţiilor de control abilitate) în cazul unor dosare în valoare totală de 111 milioane lei. S-au soluţionat 394 de dosare, dintre care 53 cu trimitere în judecată, acestea totalizând prejudicii de 20 milioane lei.

Trebuie precizat că, pentru tot ce depăşeşte un milion de euro prejudiciu, competenţa revine DNA-ului. Important este şi că am ajuns la un procent de recuperare de 50-60 la sută, faţă de 15 la sută în alţi ani. Practic, miliardele trec prin faţa noastră”, spune şeful Fraudelor gălăţene.

Un calcul elementar, făcut la valorile minime, oferă un total al prejudiciilor de peste 200 milioane lei, adică undeva la 50 de milioane de euro. Dar sumele sunt mult mai mari.

Împrumuturi, moşteniri, aporturi de capital

Evaziunea nu e o infracţiune de genul „am furat şi am fugit”. URMA BANILOR EXISTĂ, afirmă subcomisarul George Dimofte.

Toate infracţiunile de evaziune fiscală sunt legate de operaţiuni de spălare a banilor. Deci, tot prejudiciul provocat prin evaziune reprezintă, de fapt, bani negri. Or, banii negri trebuie să apară undeva.

„Când vorbim de sume mari de bani, banii negri trebuie spălaţi: de exemplu, sunt aduşi ca aporturi ale acţionarilor sau asociaţilor în societăţi comerciale, apar în diverse contracte de împrumut, în moşteniri mai mult sau mai puţin închipuite.

Sumele de bani care se spală n-o să le găsiţi pe numele persoanei respective: pot fi pe alte nume, pot fi în casete de valori la bănci, în fonduri de investiţii, în bonuri de tezaur, sau pe numele unor alţi oameni sau societăţi interpuse.

Înainte, spălarea banilor era dificil de probat ca infracţiune, pentru că nu exista un control al averilor. Nici acum nu există controlul averilor, dar sunt diverse categorii de cetăţeni (funcţionarii publici, de exemplu) care au obligaţia de a-şi declara averea, de a-şi justifica veniturile. Măcar vizavi de aceştia se poate face un probatoriu mult mai eficient.

Există şi cazul concret al unei persoane din Galaţi, care are ˝n˝ societăţi comerciale, cu acţiuni achiziţionate de pe bursă. Deşi există un plafon minim în baza căruia poţi să achiziţionezi acţiuni la SIF-uri, prin interpuşi a ajuns la un portofoliu mult mai mare. Iar cercetările au pornit de aici”, afirmă subcomisarul gălăţean, evitând să pronunţe vreun nume. Numai că, în acest caz, nici nu e greu de ghicit numele multimiliardarului fost „cablist”. 

Atac la adresa siguranţei naţionale

Anul trecut s-a stabilit că infracţionalitatea în domeniul evaziunii fiscale constituie un atac la adresa siguranţei naţionale. Astfel că evaziunea fiscală a fost introdusă în categoria infracţiunilor grave, cum sunt traficul de droguri, de persoane, infracţiuni care permit folosirea unor mijloace specifice de investigare: supraveghere conturi şi persoane, interceptarea convorbirilor şi a telefoanelor mobile, filaj, localizarea persoanelor etc., deci tot angrenajul existent la dispoziţia organelor de urmărire penală.

„Asta este la latitudinea procurorului de caz şi a ofiţerului care instrumentează dosarul. Bineînţeles, nu se fac cheltuieli exagerate pentru un prejudiciu mic”.

Încă merge varianta cu hoţul neprins

Şeful Serviciului gălăţean de Investigare a Fraudelor spune că legea română încă permite posibilitatea achitării prejudiciului, caz în care dosarul nu mai ajunge în instanţă.

„Au fost 70 de astfel de cazuri, în care sumele efectiv recuperate au fost în total de 29 milioane lei. E bine, pentru că recuperăm sumele respective. E rău, pentru că persoanele respective merg pe ideea ˝fac evaziune fiscală până mă prinde, iar când mă prinde, plătesc atât cât îmi probează˝”.

Cei mai mulţi bani negri în Galaţi – din construcţii

Însă domeniul care produce cei mai mulţi bani negri în Galaţi sunt construcţiile, spune şeful Fraudelor, cu prejudicii de zeci de miliarde de lei vechi. Existau 103 dosare la Galaţi şi s-au înregistrat încă 97 în primele şapte luni ale anului 2011.

Modalităţile sunt diverse: de la introducerea fictivă în contabilitate a materialelor şi până la rambursările ilegale de TVA. „Au fost multe tentative de rambursări ilegale de TVA, unele chiar de sute de miliarde de lei vechi, care au fost oprite.” 

Alte domenii generatoare de evaziune mai sunt agricultura (firme-fantomă la achiziţii, exporturi fictive etc.), produsele energetice (inclusiv cele petroliere), produsele agro-alimentare, alcoolul, forţa de muncă („că practici muncă la negru sau la gri – oricum, e clar că faci evaziune de altă natură”), transporturile, silvicultura şi turismul. Ultimele două nu sunt specifice Galaţiului, încheie subcomisarul George Dimofte. 

Tutunul, „regele” evaziunii

La nivel naţional, domeniul cel mai mare generator de evaziune şi de bani negri îl reprezintă producerea şi comercializarea ilicită a tutunului şi produselor din tutun, afirmă subcomisarul George Dimofte, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Galaţi.

Cum stă Galaţiul din punct de vedere al traficului de ţigări? „La noi nu se intră cu avionul burduşit cu ţigări sau cu câte cinci TIR-uri pline-ochi. Se fac mai multe intrări mici, pe principiul picăturii chinezeşti. Avem nişte filtre care trebuie să-şi facă treaba, vorbim şi de scannerele Vămii, şi de Poliţia de Frontieră, şi de poliţiştii de la traficul rutier. E foarte clar, lupta împotriva contrabandei este prioritate naţională.

A, avem dosare cu reţele complexe de contrabandă, cu oameni care îşi fixează ore, termene, locuri de depozitare, dar nu putem spune că s-ar intra la modul acesta, cu TIR-urile sau avionul. Avem şi date concrete care spun  că un camion iese gol pe la Galaţi şi intră plin prin altă parte.

Sunt 22 de grupări infracţionale în domeniul economico-financiar, fiecare cu câte cel puţin patru oameni, pe care le supraveghem în acest moment”, a completat  Dimofte.

Citit 2725 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.