* Mediul de afaceri nu a scăpat încă de „epidemia” de suspendări, dizolvări şi radieri * Scăderea comenzilor, fiscalitatea excesivă şi birocraţia, principalele dificultăţi înregistrate de IMM-uri * Economia trece printr-o acută pasă „depresivă” *
Mediul de afaceri din ce în ce mai neprietenos cu întreprinderile scoate noi şi noi firme din circuitul economic. În luna iunie, potrivit datelor centralizate de Oficiu Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) încă 486 de agenţi economici au ieşit, sub formă sau alta, de pe piaţa gălăţeană. Cele mai multe cazuri au fost cele de suspendare a activităţii (191), urmate de dizolvări (171) şi radieri (124).
În general, cauza principală este considerată a fi introducerea impozitului minim şi creşterea fiscalităţii. Recent, la o întâlnire a premierului Emil Boc cu reprezentanţii patronatelor s-a promis eliminarea „din toamnă” a impozitului minim, dat fiind faptul că acesta „şi-a produs efectul pe care l-am dorit”.
Nu prea este clar care au fost intenţiile autorităţilor cu acest impozit, cert este că, potrivit evaluărilor realizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), impozitul minim a fost catastrofal şi pentru mediul de afaceri şi pentru încasările la bugetul de stat.
Mai exact, impozitul minim a avut un efect în cascadă. Scăderea numărului de firme a fost însoţită pe de o parte de creşterea şomajului, pe de alta de scăderea încasărilor la bugetul de stat din TVA, a încasărilor din impozitul pe profit şi impozitul pe venit, prin scăderea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale şi la fondul de pensii.
Chiar şi cu o marjă foarte mare de calcul, pierderile la bugetul de stat au fost de cel puţin 1,2 miliarde lei.
Situaţia, negru pe alb
Impozitul minim este picătura care umplut paharul într-un mediu de afaceri greu încercat de efectele crizei. Potrivit datelor din „Cartea Albă a IMM-urilor 2010”, 77 la sută dintre IMM-uri au avut probleme cu scăderea cererii interne, 54,61 la sută cu fiscalitatea excesivă. Ca dificultăţi majore, IMM-urile au mai identificat birocraţia (47,07 la sută) şi inflaţia (36,7 la sută).
Aşa se face că, la nivelul judeţului Galaţi, deşi ritmul de ieşire a firmelor de piaţă s-a mai domolit faţă de anul trecut, acesta se menţine totuşi la un nivel foarte ridicat. Astfel, dacă în primul semestru al anului trecut am avut 2.240 de suspendări, nu ştim dacă putem considera un titlu de laudă că anul acesta au fost „doar” 961.
În cazul dizolvărilor, raportul a fost de 316 la 189, între prima parte a anului trecut şi primul semestru din 2010, însă în ceea ce priveşte radierile situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc. Ba, putem spune că s-a agravat, dat fiind faptul că, dacă anul trecut am avut 396 de dizolvări, anul acesta s-a ajuns la 531.
Spor negativ
Ceea ce este foarte grav este că mediul economic gălăţean are un spor negativ în privinţa numărului de agenţi economici activi. La sfârşitul lui iunie, numărul acestora era la Galaţi de 19.671 (5.980 de persoane fizice autorizate şi 13.691 de persoane juridice), în condiţiile în care, anul trecut pe vremea asta, numărul agenţilor economici era cu vreo 2.500 mai mare.
Din păcate, pe măsură ce timpul trece, întreprinzătorii văd mediul de afaceri din ce în ce mai nefavorabil. Astfel, dacă în 2008, 51,61 la sută dintre IMM-uri considerau mediul de afaceri unul propice dezvoltării, procentul acestora a scăzut la 17,13 la sută în 2009, pentru ca în prezent să fie de doar 3,91 la sută.
Acestea sunt semnale că economia trece printr-o acută stare de pesimism, ceea ce, în anumite condiţii, poate avea efecte chiar şi mai profunde decât criza pe care am traversat-o până acum.
