Siderurgia, industria navală, tehnologia informaţiei, producţia de echipamente şi agricultura ar fi principalele domenii în care Galaţiul ar putea face afaceri bune în materie de comerţ exterior, rezultă din datele Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), prezentate recent în cadrul ediţiei gălăţene a Conferinţei "Invest in Romania". Pe de altă parte, pentru a avea succes, firmele au nevoie de un profil de business solid, dar şi de ceva mai mult spirit de iniţiativă în activităţile suport ale administraţiei publice.
Principalii piloni economici ai economiei gălăţene - siderurgia, prin combinatul ArcelorMittal şi industria navală, prin SN Damen - sunt şi principalii generatori de exporturi ai judeţului, în cote de 60 la sută, respectiv, 30 la sută. Prin urmare, doar o cotă de 10 la sută le revine companiilor din alte domenii, un segment care s-ar putea lărgi dacă firmele gălăţene ar fi mai interesate de valorificarea unor eventuale parteneriate externe. Responsabili ai MMACA în comerţ exterior au punctat câteva din oportunităţile care se conturează pe piaţa externă.
„Poate că oportunitatea cea mai mare în prezent este deschisă prin semnarea acordului UE - Canada. Erau o serie de produse unde taxele erau şi de 19 la sută, taxe care, ca urmare a acestui acord, vor fi eliminate. Segmente precum maşini şi echipamente, sectorul naval au mult potenţial în această direcţie. În plus, eliminarea vizelor dintre România şi Canada va facilita potenţialele contacte. Dar oportunităţi se conturează şi în UE, mai ales că urmează a se introduce un pachet de măsuri antidumping. Au fost cereri în acest sens din partea unor companii din ceramică, biciclete, confecţii, iar măsurile antidumping le vor întări poziţia pe piaţă”, a arătat Dana Codău, coordonator de politici comerciale în cadrul MMAC.
Transfer de know-how
În acelaşi timp, companiile gălăţene trebuie să se ferească de sindromul „pomului lăudat”. În relaţiile cu SUA, de exemplu, unde până acum Departamentul Comerţului s-a arătat deschis în relaţiile cu România, au apărut după alegerea lui Trump multe elemente de incertitudine. Acordul SUA-UE este, practic, îngheţat. În acelaşi timp, SUA rămâne piaţa cu cea mai mare putere de cumpărare şi există, cel puţin la nivel declarativ, ca parteneriatul strategic să fie dublat şi de o cooperare economică mai strânsă. Dar, după cum a subliniat Viorel Onel, coordonator America de Nord şi Latină, dincolo de piaţă, o colaborare cu firme americane ar putea fi o sursă importantă de know-how şi transfer tehnologic, elemente, de asemenea, de loc de neglijat.
Dezvoltarea pe termen lung ar putea fi adusă şi prin colaborarea cu o firmă germană, a arătat la rândul său Răzvan Dumitrecu, desk-officer MMAC pentru SUA şi Germania. Pentru asta este însă nevoie de standarde ridicate de calitate. Un avantaj ar fi existenţa unei structuri institiţionale active în relaţiile bilaterale, un exemplu fiind Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK), care pune, inclusiv on-line, la dispoziţia oamenilor de afaceri informaţii şi consultanţă în domeniul investiţiilor.
Afaceri "exotice"
Oportunităţi ar putea fi şi pe pieţele considerate mai degrabă „exotice” de întreprinzătorii gălăţeni, precum cele din Asia sau Orientul Mijlociu. Pentru asta este, însă, nevoie de afaceri bine structurate, capacitate de comunicare şi prezentare într-o limbă străină. „Comunicarea este foarte importantă, mai ales că este vorba de alte culturi, alte cutume, este foarte important ca fiecare companie să aibă un om specializat pe comunicare”, au arătat Corina Răchiţeanu, coordonator Asia, şi Dragoş Robu, desk-officer pentru Orientul Mijlociu.
Un mare avantaj este acela că pieţele din aceste ţări sunt într-o continuă expansiune. De exemplu, piaţa din Asia va avea în 2017, potrivit estimărilor, o creştere de peste 6,2 la sută! India, China, Vietnam dezvoltă parteneriate cu greutate în relaţiile de comerţ exterior, domenii precum cel agroalimentar, IT sau producţia de echipamente fiind printre cele mai ofertante. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de condiţiile specifice din aceste ţări - legislative, procedurale, să fie contracte ferme, acreditive (instrument de plată pe piaţa bancară, des utilizat în schimburile internaţionale) sau alte forme de garantare etc.
Prin urmare, oportunităţi există, dar nimeni nu-ţi bagă… contractul în traistă.
Propunere la nivel de ambasadă
Dacă ar fi să privim cât de atractivă este economia românească pentru investitorii străini, lucrurile nu arată rău, a explicat Wlodzimierz Sadzik, şef al Secţiei de comerţ exterior din cadrul Ambasadei Poloniei.
„România este o ţară bună pentru investiţii - o piaţă mare, costuri rezonabile cu forţa de muncă, nivelul relativ redus al taxelor - în România, de exemplu, TVA este de 19 la sută, în Polonia este 23 la sută. Şi poziţia geografică e bună, ca poartă pentru operaţiunile de import-export. Galaţiul, în particular, are domenii ca potenţial. Din păcate, deşi în fiecare an organizăm misiuni economice în oraşe precum Constanţa, Arad, Ploieşti, niciodată nu am fost la Galaţi. A fost, poate, o greşeală a noastră. Dar poate că a fost una şi a administraţiei locale, pentru că nu a ştiut să promoveze economic zona. Îmi doresc să revenim la Galaţi, chiar din acest an, cu o misiune economică”, a arătat reprezentantul Ambasadei Poloniei. Acesta a arătat că este deschis propunerilor de colaborare, fie ele din partea autorităţilor publice sau ale mediului de afaceri.
Fonduri de reprezentare la târguri internaţionale
Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din luna mai, pentru crearea indentităţii vizuale şi a participa la târguri internaţionale, a declarat ministrul Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu. "Lucrăm la partea logistică, să îl putem face implementabil. Este un program la care am ţinut foarte mult şi ajută mediul de afaceri, combinat cu un alt program pentru microindustrializare, unde aplicanţii pot beneficia de granturi pentru a fi investite în echipamente”, a precizat ministrul.
